Tribunalul sesizează Curtea Constituţională privind articole din noile coduri în dosarul Loteria I

La termenul de joi al apelurilor din dosarul Loteria I, în care George Copos a fost condamnat la închisoare cu executare, avocaţii acestuia au arătat că fostul patron al Rapidului, George Copos, şi-ar fi dorit ca judecata în dosar să se finalizeze la acest termen.

Judecătorii l-au audiat timp de mai multe ore pe Stelian Raţiu, inculpat în dosar, şi au ascultat avocaţii care au invocat o execepţie de neconstituţionalitate a mai multor articole din noul Cod de procedură penală şi din Legea 255/2013 prin care acesta a fost pus în aplicare de la 1 februarie.

Astfel, avocaţii au spus că articolul 3, articolul 4 alineatul 2 şi articolul 10 alineatele 1 şi 3 din secţiunea dispoziţii privind situaţiile tranzitorii din Legea nr. 255/2013 pentru aplicarea Codului de procedură penală sunt neconstuţionale.

Apărătorii au mai spus că, în noul Cod de procedură penală, articolul 13 alin. 1 care prevede aplicarea legii procesuale penale în timp şi spaţiu, articolul 16 alin. 1 care prevede cazurile ce împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale, articolul 396 alin. 5 care prevede rezolvarea acţiunii penale şi articolul 552 alin. 1 care prevede rămânerea definitivă a hotărârii instanţei de apel şi a hotărârii pronunţate în calea de atac a contestaţiei sunt de asemenea neconstituţionale în raport cu prevederile Constituţiei României.

Ei au susţinut că toate aceste articole sunt în dezacord cu articolul 1 alin. 5 din Constituţie, potrivit căruia respectarea acesteia, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, articolul 16 alin. 2 ce prevede egalitatea în drepturi, articolul 20 privind tratatele internaţionale privind drepturile omului, articolul 21 alin. 3 ce prevede accesul liber la justiţie şi articolul 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale din Constituţia României.

Avocaţii lui Copos au arătat că toate articolele aflate în dezacord cu articolele din Constituţie încalcă de fapt trei principii universale ale dreptului, respectiv pe cel al prezumţiei de nevinovăţie, pe cel al legalităţii incriminării şi previzibilităţii legii penale şi pe cel al securităţii juridice.

Ei au explicat, pe scurt, că, prin eliminarea în timpul judecării cazului a unui grad de jurisdicţie, i s-a restrâns lui Copos dreptul fundamental de a exercita încă o cale de atac prevăzut de legea veche.

Avocaţii au mai arătat că, din cauza noilor coduri, Copos nu mai poate invoca în faza apelului o serie de nulităţi generate de vicii procedurale, ce ar fi fost comise de către procurori în timpul anchetei.

Avocaţii au arătat astfel că acestea sunt primele excepţii de acest gen invocate în ceea ce priveşte noul cadrul legal de ordin penal şi că o astfel de sesizare poate fi admisă.

Procurorul DNA s-a opus solicitării avocaţilor şi a arătat că avocaţii nu au depus o motivare în scris a acestor excepţii şi că, din cele expuse oral, nu ar fi întrunite condiţiile legale de sesizare a Curţii Constituţionale cu aceasta.

După deliberări, cei doi magistraţi care judecă acest dosar au admis sesizarea CC cu această excepţie printr-o încheiere a Tribunalului Bucureşti, documentul respectiv urmând a fi transmis Curţii Constituţionale.

Judecata în cazul Loteria I va continua în 21 martie, când instanţa a citat pentru audiere o fostă secretară a lui Nicoale Cristea, fostul şef al Loteriei, pentru a oferi lămuriri în cauză.

Tot atunci, au spus judecătorii, va fi discutată şi posibilitatea stabilirii unei noi încadrări juridice în caz.

Omul de afaceri George Copos a fost condamnat, în 29 ianuarie 2013, de Judecătoria Sectorului 2 la patru ani de închisoare cu executare în dosarul Loteria I, în care este acuzat de evaziune fiscală de peste un milion de euro, cu ocazia vânzării unor spaţii ale firmei Ana Electronic către Compania Loteria Română.

Instanţa i-a condamnat la câte patru ani de închisoare şi pe Gilio Giuzepe Roza şi Stelian Ioan Raţiu, pentru evaziune fiscală, precum şi pe Nicolae Cristea, pentru complicitate la evaziune fiscală.

Totodată, Gabriel Rogoveanu a fost condamnat la trei ani de închisoare, pentru complicitate la evaziune fiscală.

Judecătoria Sectorului 2 a menţinut sechestrul asigurator dispus de procurori în cazul lui Copos, respectiv pe sumele de 3.237.034 de lei, 630.064,10 lei, 199.990 de lei, şi în cazul lui Nicolae Cristea, pe sumele de 255.293,96 de lei, 1.385,19 de dolari, 44.720,15 de euro şi 910,50 lei.

Decizia instanţei a fost atacată cu apel.

În dosarul Loteria I, omul de afaceri George Copos, acţionar la firme din grupul Ana, a fost trimis în judecată în iunie 2006, la puţin timp după ce şi-a dat demisia din funcţia de vicepremier.

Alături de el sunt judecaţi, pentru evaziune fiscală, Gilio Giuzepe Roza, acţionar la Ana Electronic, Ana Group, Ana Pan, administrator unic, director la societatea Rom Tour G.M. Impex şi membru fondator al Fundaţiei "ProRapid", precum şi Stelian Ioan Raţiu (administrator la firma Transilvania International).

Totodată, au fost trimişi în judecată Nicolae Cristea, fost director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie în cadrul Companiei Naţionale Loteria Română, membru fondator al Fundaţiei ProRapid, şi Gabriel Rogoveanu, agent imobiliar la firma Euroest Invest, pentru complicitate la evaziune fiscală.

Potrivit anchetatorilor, în perioada iulie-decembrie 2004, Copos, în calitate de asociat şi preşedinte al Consiliului de administraţie în cadrul Ana Electronic, împreună cu Roza şi cu sprijinul lui Cristea şi Rogoveanu, s-ar fi sustras de la plata obligaţiilor fiscale, aducând bugetului de stat un prejudiciu de 39.461.121.820 de lei (peste un milion de euro, la valoarea cursului de schimb de la acea dată).

Folosind mecanismul interpunerii de noi proprietari în procesul de vânzare-cumpărare, respectiv persoana juridică SC Romtur GM Impex SRL şi persoanele fizice Niculaie Ghinea şi Ion Matei, inculpaţii ar fi ascuns sursa impozabilă cu ocazia vânzării unui aşa zis "pachet" de 38 de spaţii comerciale, proprietate a firmei Ana Electronic, către Compania Naţională Loteria Română, susţin anchetatorii.

Acelaşi mecanism ar fi fost folosit, potrivit DNA, şi la achiziţia de către Loterie a spaţiului comercial din Cluj-Napoca de la SC Transilvania Oil, prin intermediul lui Stelian Ioan Raţiu.

În rechizitoriu se mai arăta că Nicolae Cristea - fost director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie în cadrul Companiei Naţionale Loteria Română (CNLR) - a plătit 800.000 de dolari clubului de fotbal Rapid, ca sponzorizări şi publicitate, în perioada 1996-1999.

În plus, în 2002, Loteria Naţională a închiriat pentru cinci ani, de la clubul Rapid, un panou publicitar în afara stadionului Giuleşti pentru suma de 175.000 de dolari pe an, preţ de patru ori mai mare decât cel al pieţei, susţin procurorii. În privinţa acestor sponsorizări, procurorii au menţionat, în dosar, că nu au dispus începerea anchetei, ci doar au vrut să sublinieze relaţiile strânse dintre Copos şi Cristea.

Procurorii au mai menţionat că relaţia de "afaceri privilegiate" dintre Copos şi Cristea a început cu mult timp în urmă, când Loteria a început să dea ca premii televizoare de la Ana Electronic, unde Copos este acţionar.

În 9 decembrie 2009, instanţa supremă a decis ca dosarul Loteria I să fie judecat de instanţa Judecătoriei Sectorului 2. Magistraţii instanţei supreme au admis, astfel, excepţia necompetenţei instanţei după calitatea persoanei în acest dosar.