Tu îţi mai faci vaccinuri? Care sunt consecinţele renunţării la vaccinare

„De exemplu, în 1979 variola a fost prima boală eradică. Apoi oamenii nu au mai vrut să se vaccineze, iar în 1995 variola a făcut multiple victime”, a spus profesorul Adrian Streinu Cercel, la Zilele Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş”.

Adrian Streinu-Cercel a mai spus că acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul gripei, atenţionând că din cauza mutaţiilor genetice, dar şi a rezistenţei la anumite tratamente, nu se ştie niciodată când poate izbucni o nouă pandemie

„Oamenii nu vor să se vaccineze şi spun că pandemia cu A/H1N1 a făcut numai 463.300 de decese. Din cauza numărului mare de călătorii, din cauza mutaţiilor genetice, dar şi a rezistenţei la anumite tratamente, nu ştim niciodată când poate izbucni o nouă pandemie. Este mai bine să fim pregătiţi decât să fim luaţi prin surprindere”, a mai spus secretarul de stat în MS.

Pe plan mondial, în ultimul deceniu bolile infecţioase au devenit „adevărate pietre de încercare pentru societatea modernă” din cauza infecţiilor – printre care SARS, gripa aviară, gripa A/H1N1, febre hemoragice, borrelioze, parazitoze sistemice – şi a extinderii dramatice a fenomenului de rezistenţă la antibiotice, a adăugat Streinu-Cercel.

„Catastrofele naturale co-existente – încălzirea globală, cutremurele, tsunami – amplifică impactul negativ al bolilor infecţioase”, a mai spus medicul.

Potrivit lui Streinu-Cercel, în 2009 au fost înregistrate la nivel mondial patogeni noi, fiind vorba despre gripa cu A/H1N1, o nouă boală generată de înţepătură de căpuşe şi rujeola. Apoi, în 2010 au fost cazuri de febră Dengă, o boală hemoragică foarte gravă, în Florida, holeră în Haiti, unde au fost 400.000 de cazuri, tuse convulsivă în California – cu 8.000 de cazuri, New Delhi metallo BL – cu 180 de cazuri, iar în 2011 au fost Colistin-resistant Kleb – în Detroit, E.coli în Germania – cu 3.688 de cazuri, Bunyavirus în China – 171 de cazuri şi gonoree.

„Mai mult, trebuie spus că lumea se confruntă cu multe cazuri de tuberculoză, unele chiar multidrog rezistente”, a mai spus profesorul Adrian Streinu-Cercel.

Managerul Institutului „Matei Balş” a prezentat şi situaţia afecţiunilor virale, arătând că în prezent cele mai multe sunt cauzate de rinovirusuri – 15%, adenovirusuri – 5,3%, coronavirusuri – 2,5%, enterovirusuri – 1,2%, paragripal – 0,5% şi gripal – 0,3%, acestea din urmă fiind depsitate la începutul sezonului de monitorizare a infecţiilor respiratorii.

La cea de-a VII-a ediţie a Zilelor Ştiinţifice ale Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, cu tema „Quo Vadis Bolile Infecţioase”, participă peste 1.300 medici primari, specialişti, rezidenţi în boli infecţioase din centrele universitare din România, precum şi colegi biologi, chimişti, economişti, informaticieni şi asistenţi medicali. De asemenea, au fost invitaţi experţi medicali din ţările afiliate Academiei Europene de HIV/SIDA şi de Boli Infecţioase, precum şi experţi medicali invitaţi ai profesorilor universitari specialişti în boli infecţioase.