Tu ştii ce mai fac banii tăi? Trucurile lui Bunea Stancu pentru a plăti de 10 ORI MAI MULT firmelor de casă ale PSD, pentru întreţinerea unui kilometru de asfalt

Aşa cum au descris în ultimele dosare procurorii circuitul banilor din judeţe, o schemă simplă domină achiziţiile publice: înainte ca un contract substanţial să fie semnat se negociază comisionul. Pe căi ocolite, un 10%-15% - chiar până la 30% susţin pe de altă parte oamenii de afaceri - ajunge, în cele mai multe cazuri, la un grup de fideli ai partidului din care liderul judeţului face parte şi de acolo se varsă în campaniile electorale. Aşa se face că lucrările publice costă, în final, peste preţul real. Seria "Tu ştii ce mai fac banii tăi?" continuă astăzi arătând cum au ajuns la două firme de casă ale PSD 97% din banii judeţului Brăila din acest an electoral. Omul-cheie în atribuirea lor este Gheorghe Bunea Stancu, trimis în judecată pentru direcţionarea banilor publici către propriile firme şi percheziţionat acasă şi la CJ de DNA la începutul lunii august. Gândul, Ziarul Financiar şi Mediafax provoacă, aşadar, partidele la transparenţă în finanţarea campaniei, companiile la denunţarea presiunilor politice, instituţiile de control la urmărirea mai eficientă a scurgerilor de bani gri către partide şi parlamentarii la modificarea legii, prin întărirea ei.

În judeţul Brăila, drumurile judeţene se întreţin în 2014 cu bani de la buget la preţul de 92.500 de euro pe kilometru, cât costă 30 de metri de autostradă făcuţi de la zero şi de 10 ori mai mult decât indicau oficial standardele de cost ale Guvernului în 2011.  Trimis în judecată pentru direcţionarea banilor publici din asfaltări către propria firmă, liderul PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a venit în acest an cu o soluţie alternativă: atribuirea fără licitaţie a contractelor către o firmă aparţinând familiei vechiului său apropiat şi partener în lucrările din judeţ. Este vorba de CRICONS SRL care a preluat locul fruntaş eliberat de TANCRAD SRL, ajunsă subiect în doarul penal deschis pe numele lui Bunea Stancu pentru monopolul în asfaltările locale. În locul monopolului Tancrad şi, implicit al familiei Stăncic, s-a instalat monopolul CRICONS SRL, compania capului de familie. Traian Stăncic.

Cel mai mare beneficiar al banilor rulaţi anul acesta în judeţul Brăila este însă, ca şi în Prahova, grupul IRIDEX, implicat în ecologizarea vechilor gropi de gunoi. Grupul fostului senator PC Corneliu Pascu, apropiat al lui Dan Voiculescu având legături de afaceri (aşa cum a arătat o investigaţie recentă a Rise Project) şi cu actualul deputat PSD Sebastian Ghiță, a primit, prin licitaţii la care a fost însă singurul ofertant declarat admisibil, două contracte pe fonduri europene cofinanţate de stat pentru construirea a două staţii de trasfer de deşeuri în programul de ecologizare a gropilor de gunoi, la Ianca şi la Însurăţei. În total: 7,799,966 de euro. Iridex apare, în rapoartele oficiale din 2008 ca sponsor deschis al PSD, PC, PNL. Detalii AICI.

Aşa cum am arătat în episodul-pilot al seriei "Tu ştii ce mai fac banii tăi?", oficial, de la începutul anului şi până azi, fiecare salariat din România a susţinut partidele mai mult simbolic, cu câte 0,77 de lei, prin subvenţia directă acordată de la buget. Neoficial însă, fiecare salariat a cotizat fără să ştie, de 107 ori mai mult, numai luând în calcul practicile-tabu ale presiunilor asupra companiilor pentru a plăti comisioane ilegale la acordarea contractelor cu statul. Aplicând procentul de 10% (consemnat de procurorii DNA în dosarul "Cosma" de la Prahova, dar ridicat chiar la 15% în dosarul "Uioreanu" de la Cluj şi până la 30% în declaclaţiile neoficiale ale oamenilor de afaceri) la totalul contractelor angajate numai în primele 8 luni ale anului de toate autorităţile locale, însumând 1 miliard de euro, s-ar ajunge la 100 de milioane de euro vărsaţi deja în conturi neoficiale de campanie.

În episodul următor vom arăta că direcţionarea discreţionară a banilor publici având partidul ca beneficiar final nu este doar o practică a PSD, ci şi a celorlalte partide. Vom da măsura circuitelor clientelare spre partid plecate de Cluj, un alt judeţ în care DNA l-a acuzat pe preşedintele CJ, liberalul Horia Uioreanu, de luare de mită.

Citeşte continuarea pe www.gandul.info