Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, la CURTEA CONSTITUŢIONALĂ: Sorin Grindeanu mi-a solicitat să-l reprezint la şedinţa privind conflictul Guvern-DNA

„A fost solicitarea primului-ministru de a-l reprezenta şi, dacă vreţi, mi s-a părut oarecum firească cererea domniei sale, având în vedere calitatea mea de ministru al Justiţiei şi probabil dânsul a avut în vedere şi experienţele mele de zece ani judecător la CCR”, a spus Tudorel Toader, după ce a părăsit şedinţa publică a CCR în care se judecă sesizarea lui Tăriceanu privind un posibil conflict Guvern-DNA, după ancheta privind Ordonanţa 13 privind Codurile penale.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a sesizat CCR în 8 februarie, în vederea constatării existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României, pe de o parte, şi Ministerul Public, prin Direcţia Naţională Anticorupţie, el susţinând că anchetarea de către procurorii anticorupţie a modului în care a fost elaborată OUG 13 este o încălcare a puterii executive de către puterea judecătorească.

''Conflictul juridic de natură constituţională pe care preşedintele Senatului îl aduce în atenţia Curţii Constituţionale a României a fost generat de demersurile procurorilor din cadrul DNA, constând în anchetarea circumstanţelor în care a fost elaborat proiectul de ordonanţă de urgenţă al Guvernului referitor la modificarea şi completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedură penală, fapt care a creat blocaje instituţionale'', a anunţat Senatul, în 8 februarie, prin intermediul unui comunicat de presă.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 abordează o temă de politică penală a statului român, ori, măsurile de politică penală se află în competenţa exclusivă a Parlamentului şi a Guvernului, alte autorităţi publice, inclusiv autoritatea judecătorească, pot exprima puncte de vedere în această materie, pot şi trebuie să fie consultate, dar nu pot avea putere de interferenţă, de amestec discreţionar, inclusiv de urmărire penală, nici a structurilor Parlamentului, nici a structurilor Guvernului, se menţionează în sesizarea trimisă Curtea Constituţională a României.

Toader: Procurorul, obligat să respecte o eventuală decizie favorabilă a CCR pe conflictul Guvern-DNA

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a precizat, luni, că procurorul va fi obligat să respecte o eventuală decizie favorabilă a CCR privind constatarea unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA, el răspunzând astfel la o întrebare privind mersul pe viitor al anchetei.

Întrebat ce se va întâmpla cu ancheta privind suspiciuni de infracţiuni, printre care favorizarea infractorului sau distrugerea de înscrisuri, în cazul unei decizii favorabilă a CCR privid existenţa unui conflict Guvern - DNA, Tudorel Toader a răspuns: „O decizie a CCR are putere faţă de toată lumea, de toate autorutăţile şi fiecare în parte suntem obligaţi să o respectăm”.

„Dacă va fi o decizie favorabilă, procurorul la rândul lui va fi obligat să o respecte. Nu mă întrebaţi pe mine cum va respecta procurorul respectiv decizia, că e nefiresc să mă pronunţ eu”, a adăugat Tudorel Toader.

CCR dezbate, luni, sesizarea înaintată de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, care a acuzat existenţa unui posibil conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA, după ancheta privind Ordonanţa 13 privind Codurile penale.

DNA a dispus luni declinarea dosarului privind OUG 13 la Parchetul General în legătură cu o parte din acuzaţii. Procurorii au clasat cauza în ceea ce priveşte infracţiunea de folosirea influenţei de lider al unui partid politic.

Disjungerea declinată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) vizează infracţiuni de favorizarea infractorului, prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual.

Dosarul s-a format după o plângere depusă de o persoană fizică, vizând infracţiunile de favorizarea infractorului, rezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui ministe şi pentru folosirea autorităţii de persoane ce deţin funcţii de conducere într-un partid politic. DNA a extins ancheta pe măsura desfăşurării cercetărilor pentru sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual.

DNA explică traseul iniţierii şi adoptării ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale. Astfel, la data de 16 februarie, ministrul Justiţiei a avut iniţiativa modificării codurilor penale, principalele modificări dorite la acel moment vizând "dezincriminarea infracţiunii de abuz în serviciu; dezincriminarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu; modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor de conflict de interese; modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor de corupţie: darea de mită, luarea de mită, traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă; modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau şi modificări ale modului de sesizare denunţul şi plângerea", spun procurorii.

Ministerul Public: Nu există conflict Guvern-DNA, organul judiciar a avut o poziţie perfect legală

Reprezentantul ministerului Public, procurorul Iuliana Nedelcu, a susţinut, luni, în faţa CCR, care a discutat sesizarea preşedintelui Senatului privind un posibil conflict între Guvern şi DNA, că nu există un asemenea conflict şi că organul judiciar a avut o poziţie perfect legală.

„Ceea ce a făcut organul judiciar este o pură exercitare a atribuţiilor legale. Nu a verificat în niciun fel transpunerea deciziilor CCR, nu a verificat în niciun fel oportunitatea elaborării actului legislativ, nu s-a pus în niciun mod problema – cel puţin în actele de urmărire penală – a verificării unor asemenea aspecte. Poziţia pe care organul judiciar a avut-o în această cauză este una perfect legală, ea va fi supusă, de principiu, controlului instanţei de judecată”, a spus reprezentantul ministerului Public.

Ea a susţinut că nu exist un conflict juridic de natură constituţională.

„Credem, în esenţă, că organul judiciar, inclusiv prin actele pe care azi le-am depus la dosar, nu a demonstrat decât că în exercitarea unor atribuţii legale a efectuat o urmărire penală pe baza unei sesizări de asemenea legale. Controlul urmează să fie făcut în instanţele competente, nu reprezintă o subrogare în atribuţiile Guvernului ca legiuitor delegat sau ale Parlamentului ca legiuitor primar”, a mai susţinut reprezentantul ministerului Public.

CCR dezbate, luni, sesizarea înaintată de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, care a acuzat existenţa unui posibil conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA, după ancheta privind Ordonanţa 13 privind Codurile penale.

DNA a dispus luni declinarea dosarului privind OUG 13 la Parchetul General în legătură cu o parte din acuzaţii. Procurorii au clasat cauza în ceea ce priveşte infracţiunea de folosirea influenţei de lider al unui partid politic.

La ora transmiterii acestei ştiri, CCR este în pronunţare.