Tudose, la prezentarea raportului de activitate pe 2015: CSM a înregistrat în 2015 o creştere îngrijorătoare a numărului de acţiuni disciplinare

Marius Badea Tudose a prezentat în şedinţa plenului CSM de miercuri Raportul de activitate pe 2015, an în care a fost la conducerea instituţiei, şi principalele concluzii privind progresele înregistrate, vulnerabilităţile identificate şi măsurile luate sau propuse pentru remedierea acestora.

Conform magistratului, obiectivul prioritar al Consiliului în 2015 a fost consolidarea instituţională a autorităţii judecătoreşti.

"Sub acest aspect, au fost reluate şi intensificate demersurile necesare iniţierii, de către ministrul Justiţiei, a procedurilor de modificare legislativă în legătură cu propunerile formulate de Consiliu în perioada 2011-2014, a celor determinate de deciziile Curţii Constituţionale, precum şi a celor rezultate prin reevaluarea, în termeni de actualitate, a legilor justiţiei (Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea sistemului judiciar şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii)". Rezultate în urma unui complex proces de consultare a tuturor magistraţilor, propunerile de modificări legislative înaintate ministrului Justiţiei, până la începutul lunii noiembrie, pot asigura atât nevoia de predictibilitate, transparenţă şi acurateţe, cât şi punerea în acord cu realităţile din sistem în ceea ce priveşte cariera magistraţilor, cât şi cu recomandările conţinute în rapoartele MCV referitoare la procedurile de numire a şefilor «marilor parchete»", a precizat Marius Badea Tudose.

Judecătorul a subliniat şi că o altă prioritate a CSM în 2015 a fost "elaborarea unui punct de vedere comun al sistemului judiciar, inclusiv prin promovarea de amendamente propuse de Consiliu, în legătură cu numeroasele şi diversele propuneri de modificare şi completare a Codului penal şi Codului de procedură penală, în vederea adaptării prevederilor conţinute, în acord cu deciziile Curţii Constituţionale, la realităţile şi necesităţile rezultate din aplicarea lor practică".

"În acest sens, Consiliul a desfăşurat, în 2015, o susţinută colaborare inter-instituţională, având rolul de catalizator al dialogului între profesioniştii sistemului şi Ministerul Justiţiei, în cadrul comisiilor şi grupurilor de lucru pentru implementarea codurilor, precum şi în cadrul mai larg oferit de Grupul de lucru inter-instituţional pentru accelerarea implementării obiectivelor de referinţă prevăzute în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. În mod necesar, activităţile derulate de Consiliu în acest domeniu au presupus o strânsă colaborare cu comisiile juridice ale celor două Camere ale Parlamentului României", a mai spus judecătorul.

Marius Badea Tudose a mai arătat că o zonă de vulnerabilitate identificată de-a lungul timpului, în ceea ce priveşte evaluarea calităţii resursei umane din sistemul judiciar, a fost dată de ineficienţa sistemului existent de evaluare individuală a magistraţilor.

"Necesitatea creşterii efectivităţii procesului de evaluare a magistraţilor şi a eficientizării acestuia a impus modificarea şi completarea de o manieră substanţială a Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, precum şi aprobarea unui nou Ghid de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor şi a unor noi fişe de evaluare a activităţii profesionale a acestora. Una dintre modificările operate o constituie corelarea indicatorilor de eficienţă a activităţii judecătorilor cu indicatorii pe baza cărora se apreciază eficienţa şi eficacitatea activităţii instanţelor, iar în ceea ce priveşte evaluarea eficienţei activităţii desfăşurate de procurori, indicatorii relevanţi se vor raporta la volumul de activitate al parchetului în sectorul în care îşi desfăşoară activitatea procurorul evaluat", a mai precizat magistratul.

Marius Badea Tudose a subliniat şi că, din perspectiva atribuţiilor sale jurisdicţionale în materie disciplinară, în 2015, Consiliul a înregistrat o creştere îngrijorătoare a numărului de acţiuni disciplinare.

Astfel, pe rolul Secţiei pentru judecători în materie disciplinară au fost înregistrate 42 de acţiuni disciplinare, iar pe rolul Secţiei pentru procurori în materie disciplinară au fost înregistrate 11 acţiuni disciplinare, conform Raportului de activitate a Consiliului pe anul 2015.

"Aplicarea sancţiunii disciplinare a excluderii din magistratură, în 2015, pentru un număr de şase judecători conduce la concluzia creşterii eficienţei activităţii Direcţiei pentru judecători din cadrul Inspecţiei Judiciare şi a gradului de responsabilitate şi fermitate a Secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului. Însă, dincolo de procesul sancţionator, este necesară adoptarea unor măsuri mai ample de prevenire a unor astfel de abateri. Dacă adăugăm la cifrele prezentate anterior şi deciziile Secţiilor Consiliului de suspendare din funcţia de judecător/procuror ca urmare a luării de măsuri preventive/trimitere în judecată a unui număr de 11 judecători, respectiv, 12 procurori, precum şi cele două hotărâri ale Secţiilor privind încălcarea prevederilor Codului deontologic se conturează o vulnerabilitate internă a sistemului determinată de calitatea unei părţi a resurse umane. Gravitatea acesteia este accentuată de poziţionarea profesiei de magistrat în categorie profesiilor de elită, a rolului extrem de important al sistemului judiciar în configuraţia statală şi de consecinţele generate la nivel de aşteptare a societăţii în Justiţie şi profesioniştii săi", a spus Tudose.

Acesta a mai precizat că o altă vulnerabilitate a sistemului judiciar este reprezentată de scăderea gradului de ocuparea a posturilor de magistraţi la nivelul judecătoriilor şi a parchetelor de pe lângă judecătorii.

"O altă vulnerabilitate, care, în absenţa unor măsuri eficiente, tinde să devină, în cel mai scurt timp, un risc în stabilitatea şi eficienţa judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii, este dată de scăderea, şi în 2015, a gradului de ocupare a posturilor de judecători şi procurori la nivelul acestora, şi în special a posturilor de conducere, conjugată cu rata mare a promovărilor la instanţele şi parchetele imediat superioare în grad. Promovarea în grad de la nivelul judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii este insuficient compensată prin intrările în sistem asigurate de Institutul Naţional al Magistraturii şi prin admiterea în magistratură în condiţiile art. 33 din Legea nr. 303/2004, fiind necesare 6", a adăugat judecătorul.