Lucrul de acasă este din ce în ce mai des întâlnit. Sub diferite forme, motive, în diferite industrii şi chiar ţări. S-a făcut aproape un an de când majoritatea oamenilor şi-au mutat întâlnirile în online şi nu le-a fost deloc uşor
Doi profesori de la Universitatea Harvard ştiu totul despre provocările şi dificultăţile ce implică munca de acasă. Ei au studiat aleatoriu frecvenţa emailurilor şi interviurilor pe zoom a peste 3 milioane de oameni din şaisperezece oraşe din întreaga lume.
În urma cercetărilor s-a dovedit că locul de muncă afectează modul în care lucrăm. Şi că, lucrând de acasă, ziua a devenit mai lungă cu aproape o oră, a crescut chiar şi numărul mediu de întâlniri, însă s-a redus timpul de comunicare.
Acolo unde există familii cu copii, munca de acasă poate fi mai solicitantă pentru că au obligaţii multiple, dar poate fi o oază de linişte şi un mediu productiv pentru celibatari.
Se pare că 38% dintre noi românii îşi doresc să lucreze de acasă şi după criza COVID-19 şi doar 43% suntem mulţumiţi de locul de muncă, arată un studiu realizat de Ranstad Workmonitor în luna decembrie.
Mulţi vor să se întoarcă la birou sau într-un sistem hibrid pentru a socializa mai mult.
În schimb, o diferenţă de peste 15% se remarcă între angajaţii români şi cei din alte ţări din Europa de Est în ce priveşte numărul celor care dispun de echipament şi tehnologie pentru a face faţă digitalizării la serviciu: 54,63% faţă de 70% în Europa de Est şi 79% media globală.