- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
„Turnul Fecioarei” de la Istanbul îşi redeschide porţile. Turiştii pot descopri legendele muzeului-monument
- Legendarul Turn al Fecioarei de la Istanbul a fost redeschis ca monument şi muzeu la centenarul Republicii Turcia, după lucrări de restaurare meticuloase şi câteva îmbunătăţiri.
- Ministerul Culturii şi Turismului din Turcia a recondiţionat inclusiv insula pe care se află turnul care măsoară 1.800 de mp. Toate lucrările au durat aproximativ 570 de zile.
- 150 de persoane au contribuit la restaurarea monumentului muzeu de la Istanbul.
„Turnul Fecioarei” de la Istanbul se redeschide publicului
„Kiz Kulesi” sau „Turnul Fecioarei”, o structură emblematică amplasată în largul coastei situate pe partea asiatică a Istanbulului şi-a deschis din nou porţile odată cu finalizarea procesului de restaurare început de Ministerul Culturii şi Turismului din Turcia în 2021. Turnul care este situat pe Strâmtoarea Bosfor are titlu de muzeu-monument.
„Turnul Fecioarei” a fost construit initial în secolul al V-lea î.Hr. pe o insula de aproximativ 20 de metri de coastă fiind un punct vamal care trebuia să gestioneze navele care călătoreau prin Strâmtoarea Bosfor şi pentru a colecta impozitele. Pe această insula, împăratul roman de răsărit, Manuel Comnenos a ordonat construirea unei structuri de apărare în secolul al XII-lea.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Adrian Sârbu: Cu cât ești mai dezamăgit, cu atât trebuie să mergi duminică la vot și să pui ștampila exclusiv pe alb!
-
Ciolacu efectuează o vizită de lucru la Budapesta: Vreau să îmi finalizez mandatul cu obţinerea deciziei intrării depline în Schengen
-
Şef al armatei britanice: „Suntem pregătiţi să luptăm cu Putin în Europa de Est”
-
Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă rămân sub control judiciar
După cucerirea Istanbulului în anul 1453 de către sultanul Mehmed al II-lea, aici a fost construit un turn de lemn care a servit ca turn de veghe dar şi ca loc de carantinare în perioadele următoare. În epoca Republicii, după ce a fost folosit pentru o lungă perioadă de timp de către autoritatea portuară a oraşului, turnul a fost predat Ministerului Turc al Apărării în anul 1964 iar ulterior, întreprinderilor maritime turceşti în anul 1983. El a servit ca staţie radar, ca depozit dar şi ca un restaurant care putea fi accesat doar cu ajutorul bărcilor care plecau de pe malul Uskudar.
Situat în mijlocul Bosforului „Turnul Fecioarei” are de asemenea câteva legende. Prima legendă spune povestea unui rege care a construit acest turn după ce un ghicitor l-a avertizat că fiica lui va muri din cauza unei muşcături de şarpe. Cu toate acestea prinţesa nu a putut să-şi evite soarta şi a murit după ce a fost muşcată de un şarpe care a pătruns în castel printr-un coş cu fructe.
Turnul a mai apărut şi în câteva producţii cinematografice celebre cum ar fi: James Bond „The World is Not Enough”; „From Russia with Love” sau în filmul de acţiune „Hitman” produs în 2007.
ALTE LEGENDE LEGATE DE „TURNUL FECIOAREI DE LA ISTANBUL”
- Se spune că Leandros s-a îndrăgostit de Hero, o călugăriţă a Afroditei care a locuit în acel turn. Ghidat de farul turnului, bărbatul a înotat în fiecare noapte pentru a fi văzut de către Hero. Din păcate, o furtună a stins lumina, Leandros s-a rătăcit prin ape şi a sfârşit înecat în Bosfor. Copleşită de durere, Hero la rândul ei s-a sinucis.
- Această legendă ne vorbeşte despre războinicul turc Battal Gazi. „Tekfur Bizantin” (sau conducătorii creştini minori independenţi, semi-independenţi sau guvernatorii locali bizantini din Asia Mică şi Tracia) l-au stârnit pe marele războinic atunci când i-au încuiat fiica şi comorile în turn. Battal Gazi a traversat strâmtoarea cu ajutorul unui cal care a pornit de pe malul Uskudar şi a reuşit să-şi recupereze atât copilul cât şi bogăţiile.
Fiind unul dintre reperele emblematice de pe orizontul Istanbulului, „Turnul Fecioarei” necesită o întreţinere constantă datorită condiţiilor meteorologice. În acest context, Ministerul Culturii şi Turismului din Turcia a iniţiat un proiect de restaurare intitulat „Turnul Fecioarei îşi deschide din nou ochii”. Proiectul a fost atent supravegheat de minister şi a fost dus la bun sfârşit cu ajutorul unor experţi academicieni şi arhitecţi printre care se regăseşte şi profesorul Zeynep Ahunbay şi Han Tumertekin. Ca parte a celei mai recente restaurări, toate completările din beton au fost îndepărtate din structura principală a turnului. Mai mult decât atât, autorităţile din Turcia au decis să protejeze Turnul şi insula cu ajutorul unor izolatoare seismice. Acoperişul de deasupra curţii a fost îndepărtat şi înlocuit cu unul din lemn dar care păstrează forma lui originală. Curtea şi etajele exterioare au fost restaurate la rândul lor cu materiale menţionate în evidenţele istorice. Echipa propriu-zisă care a contribuit la restructurare a fost formată din 150 de persoane care au acţionat cu utilaje de construcţii şi vehicule maritime.
Pentru restaurare s-au folosit 375 de tone de fier nervurat şi au fost demontate peste 2.000 de tone de beton armat şi 13.000 de tone de armătură. Pentru prelucrarea lemnului s-au folosit aproximativ 75 de metri cubi de molid, 25 de metri cubi de lemn exotic, 40 de tone de oţel inoxidabil, 15 tone de plumb şi 35 de tone de oţel galvanizat.
Au fost transportate şi 132 de tone de nisip şi var hidraulic au fost instalate 171 de dispozitive de iluminat visual dar şi o unitate de epurare bilogică a apelor uzate şi un sistem de stingere pentru incendii.
Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!
Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
PROSPORT.RO