Tutunul, la 462 de ani de când a fost adus în Europa ca medicament

În trecut, fie că era vorba de suferinţe profunde, tulburări chinuitoare ori despre banale dureri, planta adusă de medicul spaniol Francisco Fernandes din Mexic în 1558 era prezentată drept opţiune medicală.

Fernandes era trimisul regelui Felipe II-lea în teritoriile lumii noi. Misiunea sa era să investigeze flora de peste ocean, iar tutunul a fost prezentat ca un „panaceu naturist”.

Chiar şi numele sub care s-a impus în Europa, nicotina, provine de la ambasadorul francez Jean Nicot, care i-a trimis Catherinei de Medici tutun de prizat pe post de medicament. Catherina s-a arătat încântată că tutunul a vindecat-o de migrenă, aşa că a numit substanţa medicinală după cel care i l-a trimis. Era deja 1559.

Între secolele XVI-XIX, în Americi, tutunul a fost unul dintre motoarele colonizării şi ale comerţului cu sclavi. În Europa, abia odată cu revoluţia industrială tutunul a început să fie o problemă. Consumul de ţigări a cunoscut o creştere bruscă şi după 1960.

Abia după 2010 industria începe să înregistreze primele scăderi ale numărului de pachete vândute pe fondul interdicţiilor legate de fumatul în public. Studiile arată că începând din 2011, numărul de ţigări fumate a scăzut cu 24% în fiecare lună.