Uca Marinescu: În expediţiile mele nu am încercat să ating o nouă performanţă, ci să cunosc oamenii

La conferinţa de lansare a campaniei de promovare a poveştilor de succes ale femeilor în cadrul proiectului european "Şanse egale pentru cariere de succes", organizată, miercuri, de către Agenţia Mediafax şi SIVECO, Uca Maria Marinescu - alături de mai multe femei, între care Adriana Săftoiu, Aurelia Vişinescu, Andreea Paul şi Magda Matache - a vorbit despre chemarea ei către explorare.

Un interviu al Ucăi Marinescu, alături de alte 31, e cuprins în cartea intitulată "Cariera - substantiv feminin", lansată miercuri.

Uca Marinescu s-a declarat "emoţionată şi onorată" pentru implicarea sa în proiectul MEDIAFAX şi SIVECO, declarându-se convinsă că "ar mai fi putut fi multe volume".

"Realizările întotdeauna pot fi şi ale femeii, şi ale bărbatului", a punctat profesorul Uca Marinescu, care a străbătut toate continentele, fiind prima româncă ajunsă în Antartica.

Uca Marinescu a susţinut că în toate acţiune sale s-a întâmplat câteodată să fie singura româncă şi acest lucru, probabil, a făcut-o să iasă în evidenţă.

"Am avut nişte principii care s-au format pe parcursul vieţii. Am încercat întotdeauna să nu fac parte din problemă, ci să fac parte din acţiune. Ideea mea a fost de a nu crea probleme, ci de a prelua problema şi să acţionez", a declarat Marinescu.

Legat de chemarea pe care a simţit-o către expediţii, Uca Marinescu a declarat că această chemare, pe care poate nu o au toţi, pentru ea şi acum este un miracol.

"Niciodată nu am ştiut când plecam într-o expediţie grea. Cu jumătate de an înainte n-am ştiut că voi merge acolo, ci pur şi simplu chemarea a fost cea care m-a incitat, care a apărut. Acum de doi ani încerc să-mi spun «Gata, mă potolesc, scriu, îmi adun toate datele». Dar după acea călătorie în jurul lumii în 2010 a apărut chemarea Mongoliei, cu centrul său energetic, şi acum a apărut din nou chemarea - deja sunt cu jumătate din gânduri mele acolo - respectiv către o zonă din Himalaya", a afirmat Uca Marinescu.

Ea a precizat că în expediţii nu a încercat să atingă o nouă performanţă. "Pentru mine a însemnat altceva, au fost obiective să cunosc oamenii, viaţa lor, să învăţ cât mai multe de la ei", a adăugat exploratoarea.

În conferinţa de miercuri, Uca Marinescu a vorbit despre faptul că lumea este un dar, al ei fiind cunoaşterea lumii. A vorbit despre locurile sale preferate unde se mai păstrează puritatea, locuri nepoluate de omul modern, unde a găsit civilizaţii perdute în timp şi spaţiu.

Uca Marinescu a povestit şi despre expediţia din jurul lumii, trecerea prin 24 de ţări, când la un moment, pe la jumătate, prin Azerbaidjan, a simţit că nu mai poate, "nu de efort fizic", ci pentru că a acumulat prea multe cunoştinţe şi "parcă nu mai aveau loc".

"Primul impuls a fost să vin acasă. Am stat închisă o zi in cameră şi mi-am montat din nou psihicul că nu trebuie să cedez în faţa acestei aşa-zise oboseli şi am plecat mai departe. Un alt principiu al meu este că nu există nu pot în viaţă, există nu ştiu sau nu vreau", a susţinut Uca Marinescu.

Ea a mai relatat momente de slăbiciune din expediţia de la Polul Nord, unde a mers kilometri pe schiuri, cărându-şi sania.

"Eram singura femeie, mai erau zece bărbaţi, cu pregătire specială, echipament special. Am plecat în ultimele zece zile, pentru că nu aveam fonduri. Am avut noroc că a fost organizată de ruşi, care mi-au spus că mă consideră că fac parte din Moldova şi nu trebuie să mai plătesc taxa internaţională. Fiecare expediţie are povestea sa. Am ajuns târziu acolo, cei zece bărbaţi s-au uitat puţin aşa, probabil se aşteptau să vadă o namilă de femeie, le-am citit gândurile, probabil se întrebau ce să facă cu mine", a povestit Uca Marinescu.

La întoarcere, la Havana, membrii expediţiei au recunoscut că au avut noroc cu Uca Maria Marinescu, pentru că, atunci când o vedeau cât e de ambiţioasă, ei, bărbaţii, nu puteau ceda.

Totuşi, în primele zile ei şi-au spus că Marinescu merge foarte greu.

"În gândul meu intrase microbul că nu mai pot. Aveam pregătire, dar era foarte greu, erau temperaturi de -36 de grade Celsius, mers printre gheţuri, mai ales faptul că, psihic, calota polară pluteşte pe apele Oceanului Arctic, adică se mişca, nu aveam siguranţă, nu ştiam unde punem cortul, dacă nu se rupe gheaţa. Spunându-mi că nu mai pot, nu mai pot, la un moment dat mi-am dat seama că mergeam. Nu era problema decât psihologică. Am ajuns cu bine, a treia din cei 11 câţi eram. Un chinez a făcut hipotermie", a povestit Marinescu.

Uca Marinescu afirmă că femeile sunt mai puternice. "Sunt femei, mame, soţii, avem profesia. Încercăm în fiecare să fim performante", a arătat ea.

Despre chemarea către explorare, Uca Marinescu a spus că a plecat să găsească "ceva, nişte răspunsuri", pentru că în viaţă fiecare îşi pune întrebări.

"Mă mir eu de această chemare care e mai tânără decât mine, care nu vrea să cedeze", a declarat Uca Marinescu.

Totodată, ea a povestit despre un alt trofeu special, primit acum câţiva ani, când a reprezentat România într-o ascensiune pe Mont Blanc, în urma unei alegeri a Ministerului Sportului, a Comitetului Olimpic Român, ca la vârsta pe care o are să facă acea escaladare.

"Fiecare ţară a UE a avut o reprezentantă. A fost o acţiune foarte bine organizată, foarte reuşită. Am reuşit aproape toate să urcăm în vârf, dar ideea era să facem un cerc, o coardă în jurul Mont Blanc. Franţa preluase conducerea UE, iar ţările unite însemna că vom fi puternici. La întoarcere, preşedintele Franţei de atunci, Nicolas Sarkozy, ne-a oferit câte un trandafir alb, care nu s-a ofilit. E dintr-un porţelat special, rămâne veşnic pentru mine ca un trofeu special", a spus Uca Marinescu.