Ucraineni care au făcut cale întoarsă din România, după ce au crezut că sunt băgaţi în lagăre

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, susţine că unii ucraineni s-au întors în ţara lor după ce au fost conduşi în taberele de refugiaţi amenajate după Punctul de Trecere a Frontierei Siret: ”De exemplu, am văzut printre ei, şi-aicea am înţeles că din Rusia vine această propagandă... Era acea propagandă: <Vedeţi că vă bagă în lagăr>. Şi corturile acelea pe care le-aţi văzut îs călduţe, dar, totuşi, vii de-acasă, şocat, ai un sentiment, mai ales că a fost zăpadă pe ele, n-a fost foarte plăcut. Când ajung în tabără zic: <A, ne-au băgat în lagăr>. Şi au fost cazuri când unii s-au întors în Ucraina. <Eu nu vreau să stau în lagăr>. Am vorbit cu jandarmii, cu poliţiştii de frontieră: <Oameni buni, explicaţi-le mai calm că trebuie să stai câteva ore, pentru că dacă n-ai acte...>

Gheorghe Flutur, care la câteva zile de la începutul războiului din Ucraina şi-a mutat biroul în Vama Siret, a explicat că sunt două fluxuri pentru intrarea refugiaţilor din Ucraina în România: unul pentru cei care au acte, şi unul pentru cei care nu au: ”Acolo, în frontieră, ca să gestionezi 700 de oameni pe oră sunt două fluxuri”.

Referitor la cei cu acte, procedura este următoarea: ”80-85% intră cu acte şi intră pe fluxul normal. Pe fluxul ăsta normal sunt câteva gherete. În afară de acele gherete am multiplicat cu nişte microbuze, care intră în funcţiune când vin mai mulţi. Şi dacă Doamne fereşte vine un val mare, microbuzele intră în România, îi urcăm în autocare şi ducem oamenii să le facem actele în interiorul României, ca să nu mai stea frig. Acolo s-a triplat numărul de ghişee pentru cei care au acte”.

Cei care nu au acte sunt conduşi în taberele pentru refugiaţi, unde sunt amprentaţi şi fotografiaţi: ”Mai există o linie pentru cei care n-au acte. Şi-acolo intră într-o încăpere şi-i preia Poliţia de Frontieră într-o primă evidenţă. Le dă microbuze, autocare şi-i ducem în taberele din Siret sau din Rădăuţi, unde la facem acte. La început a durat mai mult. L-am sunat pe ministrul Bode: <Trimite-mi mai multe calculatoare pentru amprentări>. Le ia amprentele, le face o fotografie şi le dă un document de identitate valabil în Uniunea Europeană. Dar câteva ore durează. Am înţeles că acum o oră - două durează. Dar a durat şi câte 6-7 ore, pentru că n-aveau atâtea calculatoare, vămile nu erau pregătite. Mi-au trimis din alte judeţe”.

Astăzi, în taberele de refugiaţi din judeţul Suceava se află 362 de persoane şi sînt 1.615 locuri libere.

În ceea ce priveşte situaţia de la Cernăuţi, Gheorghe Flutur discută în fiecare dimineaţă cu guvernatorul regiunii, Sergii Osaciuk, care acum este guvernator militar: ”S-au dizolvat toate administraţiile şi toate sunt conduceri militare. El a fost guvernator civil, dar acum este militar”.

Conform domnului Flutur, guvernatorul Cernăuţilor i-a cerut astăzi 5.000 de paturi cu saltele şi pături, pentru că are 25.000 de refugiaţi veniţi din Kiev şi Harkov, care stau în sălile de sport din oraş. Solicitarea a fost introdusă în baza de date unde au acces mai multe organizaţii umanitare, inclusiv Crucea Roşie.

Gheorghe Flutur a mai spus că ajutoarele care au început să sosească din toată Europa la depozitul de la Suceava şi care sunt destinate Cernăuţilor sunt trimise ulterior, cu prioritate, cu trenul, la Kiev şi la Harkov. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava afirmă că guvernatorul regiunii Cernăuţi îi solicită şi ”lenjerie groasă bărbătească pentru soldaţi”, pentru că acesta i-ar fi spus că ”dacă soldaţii de pe front sunt hrăniţi şi sunt îmbrăcaţi nouă ne va fi bine”.