UDMR, despre Codul administrativ: Am votat pentru o administrație publică mai eficientă în România

„Actul normativ prevede o descentralizare mai accentuată a administrației, și conține prevederi conform cărora instituțiile publice ar trebui să acorde o atenție sporită aplicării drepturilor lingvistice, prevăzute și în numeroasele acorduri internaționale ratificate de România. Proiectul de lege adoptat a fost modificat și îmbunătățit semnificativ în timpul lucrărilor din Comisia de specialitate, UDMR având o contribuție
esențială la versiunea legii votată astăzi. După cinci luni, ca rezultat al unei dezbateri reale, democratice în Parlament, legislativul a adoptat noul Cod administrativ”, a afirmat, luni, liderul grupului UDMR din Camera Deputaților, Korodi Attila, potrivit unui comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Acesta a adăugat că, datorită noii legi, administrația publică din România va deveni mai modernă, mai apropiată de cetățean și mai eficientă în soluționarea problemelor de zi cu zi a oamenilor, subliniind că România are nevoie de un Cod administrativ cuprinzător cu prevederi clare pentru că administrațiile publice locale și instituțiile publice s-au confruntat, în ultima perioadă, cu dificultăți majore din pricina
unor legi interpretabile și ale unor practici legislative eronate.

Korodi a mai precizat că versiunea proiectului de lege adoptat luni de deputați este unul semnificativ mai bun decât cel propus pentru dezbatere în februarie.

„În timpul dezbaterilor din Camera Deputaților am reușit să păstrăm modificările adoptate în Senat, și introducerea unor noi prevederi pentru garantarea drepturilor lingvistice în administrație pentru comunitatea noastră, astfel încât nici drepturile lingvistice în vigoare nu vor putea fi revocate”,a explicat liderul deputaților UDMR.

Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege privind Codul administrativ, în calitate de for decizional, cu 175 de voturi pentru 33 împotriva și 15 abțineri.

Printre prevederile proiectului legislativ se numără eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale, dar şi cum vor fi montate plăcuţele bilingve.

O altă modificare în proiectului adoptat de deputați luni, le permite aleşilor locali să poată fi persoane fizice autorizate (PFA) sau „persoane care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială”.

O altă prevedere adoptată de Senat este cea referitoare la pensiile speciale ale aleşilor locali care, la încetarea mandatului acestora, vor fi suportate din bugetul de stat.