Iniţiativa reglementează situaţia mamelor surogat.
Şandru a declarat, miercuri, că proiectul depus la Senat se referă la reproducerea umană asistată medical (RUAM), iar, dacă va fi adoptat, România ar deveni una dintre ţările cele mai liberale din UE în cazul surogatului.
Potrivit lui Şandru, surogatul se practică, în prezent, în ţara noastră, ilegal şi este bine să fie reglementat.
Proiectul stabileşte că mamele surogat trebuie să îndeplinească anumite condiţii, cum ar fi să aibă cel puţin un copil propriu. De asemenea, nici mamele surogat şi nici partenerii lor nu pot să fie donatori de celule pentru copilul rezultat, a precizat deputatul PDL.
Femeile care doresc un copil pot să apeleze la o mamă surogat numai dacă au probleme medicale care le împiedică să nască. „Am restricţionat surogatul doar la probleme strict medicale, anomalii biologice ale mamei, care nu poate să poarte sarcina. Infertilitatea va fi declarată după 12 luni de încercări pe cale naturală„, a arătat Şandru, adăugând că mamele surogat pot interveni, spre exemplu, în cazul femeilor care nu au uter, au probleme cardiace sau diabet.
Ea a mai spus, însă, că mama surogat se poate răzgândi în timpul sarcinii, chiar dacă a încheiat un contract cu o familie, arătând că acest risc este asumat de familia respectivă. „Nu avem ce face, legea sângelui predomină în România”, a adăugat Şandru.
Proiectul reglementează şi situaţiile precum cea a mamei de 66 de ani, Adriana Iliescu, care a apelat la fertilizare, pentru a naşte la această vârstă.
Astfel, Mihaela Şandru a spus că proiectul stabileşte că o femeie poate apela la tehnicile de reproducere umană asistată medical doar până la vârsta maximă de 45 de ani.
„Chiar dacă eşti sănătoasă fizic, nu poţi apela la tehnicile RUAM după vârsta de 45 de ani. Am stabilit această vârstă de 45 de ani care s-a dovedit că este o vârstă maximă bună pentru a face ultima încercare”, a precizat deputatul PDL.