Udrea: Personal, nu am cerut control la CJ Argeş, dar e posibil să fi fost făcut la cererea OLAF

Întrebată dacă, în calitate de ministru al Dezvolării Regionale, a cerut efectuarea unor controale la Consiliul Judeţean Argeş în privinţa acordării unor fonduri europene, Elena Udrea a declarat că, personal, nu a solicitat acest lucru, dar că este posibil ca astfel de controale să fi fost făcute la solicitarea Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), transmite corespondentul MEDIAFAX.

Udrea a făcut această declaraţie după apariţia pe un post de televiziune a unei informaţii conform căreia controalele la CJ Argeş ar fi fost făcute în urma solicitării ministrului Elena Udrea.

"Controalele la minister pe fonduri europene se fac de obicei în situaţii ca aceasta la solicitatrea OLAF. Vom analiza exact cazul de la Argeş şi o să avem un punct de vedere dacă a fost făcut vreun control la solicitarea vreunei instituţii, dacă a fost făcut un control de rutină, aşa cum procedăm pe toate proiectele pe fonduri europene. Avem un departament de control care cu asta se ocupă, şi anume controlează modul în care se cheltuiesc fondurile europene. Însă în acest caz concret nu cunosc situaţia, o să verific", a declarat Udrea corespondentului MEDIAFAX.

Întrebată de unde crede că au apărut aceste informaţii şi dacă consideră că cineva încearcă să o facă responsabilă pentru situaţia creată la Argeş, Udrea a răspuns că "ar fi absurd" să se întâmple lucrul acesta, deşi a văzut speculaţiile opoziţiei.

"Am şi spus că atunci când vorbim de un membru PDL care are o problemă penală este vorba despre corupţie, iar când vorbim despre un membru PSD este vorba despre un atac politic", a declarat Udrea, vineri, la Sinaia, unde a inaugurat .

Aceasta a precizat că nu ştie exact care este situaţia de la CJ Argeş, dar se va informa la minister.

Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, reţinut de procurorii DNA Piteşti pentru luare de mită şi trafic de influenţă, a fost arestat preventiv pentru 29 de zile, joi seară, de magistraţii Tribunalului Argeş, decizia fiind atacată cu recurs de către avocaţii lui Nicolescu la Curtea de Apel Piteşti.

Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş a fost reţinut, miercuri seară, de procurorii DNA Piteşti, după ce a fost audiat timp de aproximativ patru ore şi au fost făcute percheziţii atât la biroul acestuia, cât şi la locuinţa sa din municipiu, fiind acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă.

Nicolescu este acuzat că a luat fonduri Phare de aproape 900.000 de euro pentru patru unităţi de învăţământ, în baza unor acte false potrivit cărora acestea ar fi fost afectate de inundaţiile din 2005, şi a atribuit contractul de reabilitare unei firme a familiei.

Constantin Nicolescu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, este cercetat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti pentru folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, fals intelectual şi uz de fals, în legătură directă cu infracţiunea împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, luare de mită în formă continuată şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în scopul obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial, se arată într-un comunicat de miercuri al DNA.

Din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori rezultă că, în 8 iunie 2006, Consiliul Judeţean Argeş a accesat un program de finanţare nerambursabilă de tip Phare în sumă de 880.249,95 euro, "având ca obiectiv efectuarea de lucrări de reabilitare sau reconstrucţie a patru unităţi şcolare din Argeş, pretins afectate de inundaţiile din anul 2005".

"Accesarea acelor fonduri s-a făcut prin menţionarea, în cererea de finanţare întocmită de Consiliul Judeţean Argeş, a unui document care nu exista în realitate (respectiv raportul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş), precum şi a unor împrejurări nereale sau inexacte privind situaţia celor patru unităţi de învăţământ, raportată la inundaţiile din anul 2005", notează procurorii DNA.

Potrivit acestora, contractele au fost derulate în perioada 2006-2008, toate lucrările de reabilitare fiind realizate de o singură firmă, care a încasat integral sumele aferente "atât pentru lucrări executate cât şi pentru lucrări neexecutate, iar acea firmă se afla în relaţii contractuale şi în raporturi juridice cu familia inculpatului".