Ultima zi a României la Preşedinţia Consiliului UE: 90 de dosare legislative închise în mandatul ţării noastre/ Ciamba: Rezultatele au fost incontestabile, peste aşteptări

Priorităţile identificate în cadrul secţiunii afaceri interne au vizat domenii precum consolidarea securităţii interne a UE, asigurarea unui management integrat al frontierelor externe, gestionarea eficientă şi durabilă a migraţiei, asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice pe scară largă la nivelul UE, lupta împotriva terorismului, inclusiv prevenirea şi combaterea radicalizării online.

Dosare închise:

1. Eficientizarea schimbului de informaţii

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, pe linie de securitate internă, pe timpul Preşedinţiei României la Consiliul UE s-a reuşit adoptarea de către Consiliul UE şi Parlament a pachetului legislativ referitor la asigurarea interoperabilităţii sistemelor de informaţii care va conduce la eficientizarea activităţii autorităţilor naţionale competente, prin facilitarea identificării corecte a persoanelor şi combaterea fraudelor de identitate pe teritoriul statelor membre. Autorităţile abilitate din orice stat membru al UE vor avea acces la un portal european de căutare, care le va permite cu o singură căutare să obţină informaţii despre o persoană verificată din toate bazele de date existente la nivelul Uniunii.

2. Facilitarea accesului la informaţii financiare pentru depistarea suspecţilor de terorism şi alte infracţiuni grave

Tot pentru eficientizarea activităţii instituţiilor de aplicare a legii, în special pentru combaterea terorismului şi a anumitor infracţiuni grave, a fost adoptată directiva care le facilitează accesul la informaţii financiare. Este vorba de informaţii privind atât fonduri folosite pentru finanţarea anumitor infracţiuni, cât şi a celor obţinute în mod ilegal.

3. Extinderea schimbului de date privind cazierele judiciare

În cadrul demersurilor de întărire a securităţii interne la nivelul statelor UE, Sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare a fost extins prin introducerea în sistem a resortisanţilor ţărilor terţe, condamnaţi la nivelul UE.

4. Consolidarea agenţiei FRONTEX

La începutului mandatului, bazându-se pe experienţa precedentelor preşedinţii, România şi-a propus doar obţinerea unui acord la nivelul Consiliului UE cu privire la consolidarea Agenţiei FRONTEX, dar MAI a reuşit mai mult, obţinând vot final în Parlamentul European. Conform celor stabilite în urma negocierilor, până în 2027, Agenţia va dispune de un personal operaţional de până la 10.000 de persoane (personal operativ din cadrul FRONTEX şi personal detaşat, pe termen scurt sau lung, din statele membre). De asemenea, primeşte un mandat mai amplu de sprijinire a activităţilor statelor membre cu privire la protecţia frontierelor, la returnare şi la cooperarea cu ţările terţe.

5. Atribuţii sporite pentru ofiţerii de legătură în domeniul migraţiei

Un pas în plus în direcţia unui răspuns la problema migraţiei ilegale a fost adoptarea Regulamentului privind ofiţerii de legătură în materie de imigraţie care vor avea atribuţii sporite în combaterea traficului de migranţi, în culegerea de informaţii şi în procedurile de returnare a imigranţilor ilegali.

6. Cărţi de identitate mai sigure

Un alt obiectiv atins pe perioada PRES RO a fost adoptarea Regulamentului privind cărţile de identitate, care prevede introducerea unor măsuri de securitate mai stricte pentru cărţile de identitate ale cetăţenilor UE. În plan naţional, Ministerul Afacerilor Interne a pregătit deja un proiect prin care să adapteze legislaţia naţională la cerinţele europene, care în prezent se află în Parlamentul României. Unul dintre avantajele introducerii noilor cărţi de identitate este rezolvarea multora dintre dificultăţile întâmpinate de români, în special cei din străinătate, în relaţia cu autorităţile din ţările respective.

7. RescEU – Un instrument eficient în salvarea de vieţi omeneşti

Preşedinţia Română a Consiliului JAI a făcut ultimii paşi pentru închiderea dosarului privind modificarea mecanismului de protecţie civilă care prevede înfiinţarea RescEU, un instrument care va coagula capacităţi pentru intervenţie rapidă în cazul apariţiei unor situaţii de urgenţă ale căror efecte depăşesc capacitatea de răspuns a unui singur stat membru.

În plus faţă de responsabilităţile asumate pe timpul exercitării Preşedinţiei Consiliului Justiţie şi Afaceri interne – secţiunea afaceri interne, Ministerul Afacerilor Interne a asigurat, împreună cu alte instituţii şi autorităţi competente, securitatea participanţilor şi ordinea publică pe timpul desfăşurării celor aproape 300 de evenimente organizate la nivel naţional în contextul PRES RO, printre care Summit-ul şefilor de stat şi de guvern de la Sibiu şi 23 de reuniuni ministeriale.

Ultima zi a României la Preşedinţia Consiliului UE | Două dosare finalizate în domeniul digital

Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, Alexandru Petrescu, anunţă că,pe parcursul Preşedinţia României la Consiliul UE, ţara noastră a finalizat, în domeniul economiei şi societăţii digitale, două dosare esenţiale pentru Piaţa Unică Digitală şi pentru dezvoltarea economică a Europei.

"Astazi este ultima zi de mandat al Romaniei la Presedintia Consiliului UE, un mandat care a reprezentat un succes extraordinar si care a aratat capacitatea deosebită, valoarea, expertiza, ambitia si determinarea Romaniei de a fi un partener european serios, dedicat, implicat, activ si un promotor al valorilor si principiilor europene. În domeniul economiei şi societăţii digitale, Preşedinţia Română a reuşit să aducă o contribuţie semnificativă politicilor şi priorităţilor europene, atât din prisma priorităţilor curente, a abordării provocărilor prezente şi viitoare dar şi a viziunii strategice pentru viitor, astfel încât Europa să fie competitivă la nivel mondial", a scris, pe Facebook, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale.

Alexandru Petrescu precizează că în domeniul economiei şi societăţii digitale, Preşedinţia Română a finalizat două dosare esenţiale pentru Piaţa Unică Digitală şi pentru dezvoltarea economică a Europei (directiva privind datele deschise si reutilizarea informaţiilor din sectorul public, Programul Europa Digitală), a obţinut mandatul de negociere pentru dosarul privind centrele de competenţă în domeniul cyber, a avansat semnificativ propunerea de regulament ePrivacy, a adoptat propunerea de decizie privind WRC-19, a adoptat documentul de viziune politică şi strategică - Concluziile Consiliului privind viitorul Europei cu un grad ridicat de digitalizare după 2020: „Stimularea competitivităţii digitale şi economice în întreaga Uniune şi a coeziunii digitale”, a adoptat Concluziile Consiliului privind capacitatea şi capabilităţile de securitate cibernetică în UE, a finalizat procesul de amendare a mandatului HWPCI în contextul Deciziei şi regulamentului Consiliului privind măsuri restrictive de combatere a atacurilor cibernetice care reprezintă o ameninţare la adresa Uniunii sau a statelor sale membre şi a lansat discuţii aprofundate privind 5G, inteligenţa artificială, maşinile conectate etc.

"Pe lângă succesele menţionate mai sus, ceea ce mă face să fiu mândru de mandatul pe care Romania l-a avut pe parcursul celor 6 luni, este calitatea şi valoarea actelor şi măsurilor adoptate care s-au bucurat de susţinerea în unanimitate din partea statelor membre şi de aprecierea actorilor europeni. Aceasta înseamnă că Preşedinţia română şi-a atins obiectivele nu numai din perspectiva numărului de dosare finalizate dar si prin capacitatea exemplară şi nivelul ridicat de profesionalism de care a dat dovadă", a conchis Petrescu.

Ciamba: Rezultatele Preşedinţiei României la Consiliul UE au fost incontestabile, peste aşteptări

Rezultatele Preşedinţiei României la Consiliul UE, mandat care se încheie duminică, au fost incontestabile, peste aşteptări, ministrul delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, declarând pentru MEDIAFAX că momentul alegerilor europene a avut, până la urmă, un impact pozitiv.

„Cheia succesului unei Preşedinţii se află, în primul rând, în “arta” de a obţine majorităţi calificate şi, în acelaşi timp, în curajul de a asuma decizia politică care să permită avansarea unor dosare care să reflecte atât interesul european, cât şi ambiţia de a concretiza nişte proiecte cu impact benefic asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor. O Preşedinţie care se reprezintă numai în cheie naţională ratează misiunea autentică a unei Preşedinţii a Consiliului UE. Rolul de honest broker nu trebuie privit ca o figură de stil sau pură teorie. Fidelitatea pentru această misiune veritabilă a unei Preşedinţii este esenţială pentru livra rezultate bune şi pentru a demonstra capacitatea de a reprezenta, onest, toate taberele şi toate interesele, atât geografic, cât şi politic. Preşedinţia României la Consiliul UE a reuşit să păstreze acest echilibru, iar rezultatele au fost incontestabile, peste aşteptări”, a declarat, pentru MEDIAFAX, George Ciamba.

Ministrul delegat pentru afaceri europene a precizat că momentul alegerilor europene, care inducea, la începutul mandatului, o stare de incertitudine, a avut, până la urmă, un impact pozitiv.

"S-a reuşit în cele din urmă adoptarea unei noi Agende Strategice a UE pentru perioada 2019-2024 mult mai ambiţioasă decât aşteptările iniţiale. Mai mult decât atât, a fost influenţată şi dinamica procesului de legiferare. Finalul ciclului legislativ şi presiunea alegerilor a politizat, într-adevăr, suplimentar discuţiile pe anumite dosare, dar ne-a ajutat să avem una dintre cele mai performante perioade de legiferare din ultimul deceniu, confirmată atât cantitativ (90 de dosare), cât şi calitativ”, a completat George Ciamba.

În mandatul la Preşedinţia Consiliul UE, România a închis 90 de dosare legislative, arată datele preliminare. Printre dosarele încheiate se află setul de măsuri în vederea combaterii discriminării, finalizarea discuţiilor pe Directiva Gaze Naturale şi actualizarea legislaţiei copyright.

Pe 21 iunie, Klaus Iohannis a afirmat, înaintea participării la Summit-ul liderilor europeni de la Bruxelles, că mulţi se aşteptau ca România să fie mediocră, la începutul Preşedinţiei la Consiliul UE, însă în această perioadă au fost încheiate 90 de dosare, ceea ce arată „nu numai intensitatea şi cantitatea muncii noastre, ci şi calitatea”.

România a deţinut Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene de la începutul acestui an, pe o perioadă de şase luni. Mandatul va fi preluat de Finlanda.