Ultimul termen în dosarul "Gala Bute", amânat pentru o dată ulterioară. Denunţătorul Adrian Gărdean va fi adus cu mandat

În cadrul termenului desfăşurat vineri la instanţa supremă, avocatul Elenei Udrea a anunţat că fostul ministru are calitatea de refugiat politic în Costa Rica şi că a depus înscrisuri în acest sens. Mai exact, Veronel Rădulescu a precizat că Elena Udrea are carnet de refugiat valabil pe un an şi că acest statut o protejează de eventuale cereri de extrădare.

"Ne aflăm într-o situaţie fără precedent după '89, Revoluţia de atunci, când un cetăţean român al unui stat de drept, membru al Uniunii Europene, obţine statutul de refugiat politic. În prezent, doamna Udrea a primit din partea statului Costa Rica statutul de refugiat politic în baza Convenţiei pentru refugiaţi din 1956. (...). În 21 martie, i s-a acordat acest statut şi aşa cum am prezentat în instanţă, acest statut o protejează de eventualele cereri de extrădare. Pe de altă parte, îi acordă toate drepturile de a i se facilita dreptul la apărare în stat", a declarat avocatul Veronel Rădulescu, vineri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul DNA a spus însă, în sala de judecată, că statutul de refugiat politic nu a fost obţinut.

"Nu rezultă nicăieri în acel document că i s-a dat statutul de refugiat. Se arată că există un interviu acolo când ea susţinea în faţa noastră că e în imposibilitatea de a se prezenta aici. Documentele au titlu provizoriu şi evidenţiază că i se permite şederea şi nicidecum că are statut de refugiat. Luaţi act de natura tendenţioasă de traducere a documentelor. Se vorbeşte în actul respectiv de un carnet provizoriu", a spus procurorul DNA în faţa instanţei.

Totodată, avocatul Elenei Udrea a cerut ca aceasta să poată fi audiată prin videoconferinţă sau prin comisie rogatorie.

Ulterior, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au hotărât că Elena Udrea nu a primit statut de refugiat politic în Costa Rica întrucât, din înscrisurile prezentate de avocaţi, reiese că a depus doar o solicitare în acest sens, aflându-se de fapt în procedură de obţinere a acestui statut. Judecătorii au respins şi cererea ca fostul ministru să fie audiat la distanţă.

Instanţa supremă a stabilit un nou termen pentru data de 9 mai, atunci când va fi adus cu mandat Adrian Gărdean, martor denunţător în dosar, care nu s-a prezentat la termenul de vineri.

În dosarul Gala Bute, Elena Udrea a fost condamnată, în primă instanţă, în martie 2017, la şase ani de închisoare pentru mai multe fapte. În acelaşi dosar, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, a fost condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, iar fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii, Ana Maria Topoliceanu, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare. Tudor Breazu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru complicitate la luare de mită, Dragoş Botoroagă la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, în timp ce fostul secretar general în MDRT, Gheorghe Nastasia, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită.

Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, a fost condamnat de instanţa supremă la patru ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită, cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscală şi trei ani pentru încă o infracţiune de evaziune fiscală, instanţa contopind pedepsele şi dispunând o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare.

Pe de altă parte, fostul ministru Ion Ariton a fost achitat pentru infracţiunile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosirea influenţei.