UN AN DE LA ÎNCHIDEREA SPITALELOR - majoritatea sunt centre de permanenţă. Câteva, transformate în cămine de bătrâni

La un an de la decizia Ministerului Sănătăţii de a închide zeci de spitale din ţară, care a generat proteste în rândul locuitorilor, ce s-au văzut nevoiţi să facă naveta în municipiile reşedinţă de judeţ pentru a fi consultaţi de un medic, multe dintre aceste spitale s-au transformat în centre de permanenţă unde există medici de familie. Sunt şi oraşe unde vechile spitale sunt cu lacătul pe uşă, iar autorităţile le ţin în "conservare" suportând costurile aferente în aşteptarea unor avize pentru a le transforma în centre de permanenţă sau cămine de bătrâni.

Există şi câteva cazuri în care spitalele au devenit substaţii de Ambulanţă dar şi situaţii în care unităţile medicale care ar fi trebuit închise sunt încă funcţionale. Astfel de situaţii sunt la Codlea (Braşov) sau la Comăneşti (Bacău), unde autorităţile au obţinut câştig de cauză în instanţă. În orice caz, intenţia Ministerului Sănătăţii de a transforma multe dintre spitalele închise în centre pentru bătrâni nu s-a materializat.

Agenţia MEDIAFAX prezintă situaţia actuală a spitalelor din ţară închise, în urmă cu un an, prin decizia Ministerului Sănătăţii.

ALBA

În Alba, au fost închise, în urmă cu un an, unităţile sanitare din Ocna Mureş, Baia de Arieş şi Zlatna, iar în locul lor funcţionează în prezent centre de permanenţă asigurate de medici de familie.

Directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Alba, Horea Timiş, a declarat, luni, că la Baia de Arieş autorităţile locale au înfiinţat, cu sprijinul autorităţilor judeţene, pe lângă centrul de permenţă, un cămin pentru persoane vârstnice în fostul spital din oraş, iar în prezent se desfăşoară procedurile legale pentru înfiinţarea unui compartiment de psihiatrie cu 20 de paturi pentru bolnavii cronici. Noul compartiment ar urma să funcţioneze ca secţie exterioară a Spitalului Judeţean Alba, în prezent fiind în procedură de acreditare. Potrivit reprezentanţilor administraţiei locale din Baia de Arieş, deschiderea acestei secţii ar însemna şi reîncadrarea unei părţi a personalului disponibilizat în 2011 din fostul spital orăşenesc, respectiv un medic psihiatru, şase asistente şi nouă infirmiere şi îngrijitoare.

ARAD

În Arad au fost desfiinţate trei spitale - cele din Chişineu-Criş, Sântana şi Gurahonţ - şi se anunţase că în clădirile respective vor funcţiona cămine de bătrâni.

Pentru că primăriile nu au fost interesate însă să înfiinţeze aceste cămine, unităţile din Sântana şi Gurahonţ au primit alte destinaţii în sistemul sanitar judeţean, în timp ce unitatea din oraşul Chişineu-Criş, care avea 90 de paturi, a rămas închisă.

La Gurahonţ, unde exista un spital cu aproximativ o sută de paturi, funcţionează acum o secţie de pneumologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, care are 30 de paturi. În clădirea fostului spital din Sântana, care avea 60 de paturi, funcţionează un centru de primire a urgenţelor, care are cinci medici, fiind dotat cu echipamente primite de la Ministerul Sănătăţii. Aici a fost înfiinţată şi o substaţie a Serviciului Judeţean de Ambulanţă.

ARGEŞ

În judeţul Argeş au fost închise cele mai multe unităţi medicale, respectiv patru: spitalul din Domneşti, spitalul din Călineşti, Spitalul de Boli Cronice din Mozăceni şi Spitalul de Boli Cronice din Rucăr, Ministerul Sănătăţii anunţând la 1 aprilie 2011 că acestea vor fi transformate în cămine de bătrâni. La Călineşti, spitalul funcţionează acum ca secţie a Spitalului Orăşănesc Mioveni, iar în celelalte trei localităţi autorităţile încă strâng avize pentru deschiderea unor centre pentru bătrâni. La Domneşti, autorităţile vor ca, pe lângă centrul pentru bătrâni, să funcţioneze şi un centru de permanenţă.

"Pentru spitalele din Domneşti, Mozăceni şi Rucăr am întocmit documentaţia pentru centre de bătrâni, avem şi fondurile necesare, dar nu s-au finalizat licitaţiile de pe SEAP, nu s-au ţinut până acum, este treaba Ministerului Muncii. În momentul când se realizează şi se va şti constructorul care va renova, moderniza şi recompartimenta clădirile, odată finalizate acestea, vor fi amenajate centrele de bătrâni, la Rucăr, Mozăceni şi inclusiv la Domneşti, unde în paralel noi vom redeschide spitalul sub o altă formă. Practic s-a primit aprobarea de la Ministerul Sănătăţii pentru un centru de permanenţă unde medicii de familie vor acorda asistenţă 24 de ore din 24 de ore, urmează să fie dat în folosinţă şi un centru multifuncţional cu 20 paturi pentre cazurile de urgenţă şi un laborator de analize, care a funcţionat şi înainte de desfiinţarea spitalului. Aceste centre şi laboratorul vor funcţiona într-un pavilion, clădirile pentru centrul de bătrâni sunt altele, nu există probleme de spaţiu", a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Florin Tecău.

BACĂU

În judeţul Bacău a fost închis Spitalul Orăşenesc Comăneşti. Autorităţile de aici au dat în judecată Ministerul Sănătăţii şi, în baza unei sentinţe favorabile, au reuşit redeschiderea spitalului din vara anului trecut, unitatea funcţionând şi în prezent. Spitalul Comăneşti a reuşit chiar să încheie contract de finanţare a serviciilor medicale cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Bacău şi a reangajat o parte din personalul distribuit la alte spitale din judeţ odată cu închiderea unităţii la 1 aprilie 2011.

Citeşte şi: Cseke: Unele autorităţi locale nu au investit niciun leu în spitale, nu au luat niciun bisturiu - VIDEO

BIHOR

În Bihor, au fost închise Spitalul Orăşenesc din Ştei şi Centrul de îngrijiri din comuna Bratca.

Spitalul din Ştei funcţionează în prezent ca centru de permanenţă. "Pe baza unor hotărâri ale Consiliului Local şi cu avize de la Ministerul Sănătăţii, noi am transformat spitalul în centru de permanenţă deservit în prezent de către medicii de familie din zonă", a declarat primarul oraşului Ştei, Ioan Lucaciu.

Lucaciu a precizat că autorităţile locale din Ştei sunt în proces cu Ministerul Sănătăţii, în urma închiderii spitalului.

"Ne judecăm la Curtea de Apel Oradea şi sperăm să câştigăm acest proces, pentru că oraşul a avut de pierdut prin închiderea spitalului", a spus Lucaciu.

Pe de altă parte, el a adăugat că, în urmă cu două săptămâni, a vorbit cu ministrul Sănătăţii, Ritli Ladislau, care i-a promis "că va încerca să emită un act normativ prin care să se poată relua funcţionarea spitalului din Ştei într-un fel de regim de semi-privatizare".

Centrul de îngrijiri din comuna Bratca a fost transformat în cămin pentru bătrâni şi în centru de permanenţă medicală.

"Căminul de bătrâni are 48 de locuri, iar centrul de permanenţă medicală este deservit de medici de familie", a declarat corespondentului MEDIAFAX viceprimarul comunei Bratca, Ionel Micula.

BISTRIŢA-NĂSĂUD

În Bistriţa-Năsăud, a fost închis un singur spital, Centrul de Sănătate Teaca, iar acum în incinta acestuia funcţionează un centru medico-social cu 14 paturi, un centru de permanenţă cu gărzi asigurate de medicii de familie şi un punct de lucru al Serviciului Judeţean de Ambulanţă Bistriţa-Năsăud.

Directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Bistriţa-Năsăud, medicul Anca Andriţoiu, a declarat, luni, că centrul de permanenţă funcţionează din luna ianuarie, localnicii fiind mulţumiţi că au tot timpul medic în comună.

"Urgenţele sunt preluate de punctul de lucru al Ambulanţei Bistriţa-Năsăud. Există acolo maşini şi operativitatea este mult mai mare", a declarat ea.

BOTOŞANI

În judeţul Botoşani, Spitalul de Copii, Spitalul de Psihiatrie şi Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie din municipiul reşedinţă de judeţ au fuzionat cu Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU).

Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Botoşani, Ovidiu Mimor, spune că la acest moment sunt încheiate toate procedurile, cel mai important aspect fiind că nu au fost făcute disponibilizări, tot personalul fiind preluat de SJU Botoşani. Mimor a subliniat că problemele majore sunt legate de datoriile acumulate de fostele spitale, care se ridică la trei milioane de lei, fiind facturi neachitate din 2009. De asemenea, sunt probleme legate şi de cheltuielile de personal, managerul SJU exemplificând cu Maternitatea, unde aceste cheltuieli depăşescn cu 32 la sută veniturile.

BRAŞOV

În judeţul Braşov, trei spitale - Codlea, Săcele şi Victoria - au fost închise în urmă cu un an, deciziile generând proteste în rândul locuitorilor, care au ieşit în stradă timp de câteva luni.

În octombrie 2011, Spitalul Codlea a fost redeschis, având trei secţii unde lucrează 65 de angajaţi. În 18 ianuarie 2012, Spitalul a primit clasificarea permanentă şi va funcţiona ca unitate medicală de categoria a cincea.

Spitalul din Codlea are acum o capacitate de 80 de paturi şi oferă servicii medicale pe urgenţă, pediatrie şi servicii de geriatrie-gerontologie şi îngrijiri paliative. Spitalul a fost redeschis în urma unei decizii a Curţii de Apel Braşov, care a admis, în august 2011, cererea autorităţilor locale de suspendare a Hotărârii de Guvern în urma căreia unitatea a fost închisă. În urma deciziei Curţii de Apel, care este executorie, CASJ Braşov a fost obligată să reîncheie contractul de finanţare cu Spitalul din Codlea până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei pe fond.

În ceea ce priveşte Spitalul din Săcele, acesta a primit, în 31 ianuarie 2012, avizul de funcţionare din partea Ministerului Sănătăţii, fiind în prezent în căutare de personal. Spitalul va avea, în noua formă, 50 de paturi, plus cinci pentru internări de zi. La Săcele vor exista un compartiment de medicină internă cu zece paturi, un compartiment de pediatrie, cu 20 de paturi, un compartiment de boli cronice cu zece paturi şi cameră de gardă, tot cu zece paturi. Ambulatoriul integrat va avea cabinete pe specialităţile medicină internă, cardiologie, pediatrie, ORL, oftalmologie, obstetrică - ginecologie, chirurgie generală şi laboratoare care vor deservi atît unitatea cu paturi, cît şi ambulatoriul integrat.

Primăria Săcele a lansat un anunţ de angajare personal pentru spital, fiind nevoie de 13 medici de medicină internă, pediatrie, îngrijiri paliative, radiologie, laborator, oftalmologie, ORL, obstetrică ginecologie, chirurgie, cardiologie şi planificare familială, un farmacist, un biolog, 29 de asistente medicale şi 6 infirmiere, 8 îngrijitoare şi o spălătoreasă.

Spitalul din Victoria a rămas închis, în pofida demersurilor autorităţilor locale.

BUZĂU

În judeţul Buzău, la 1 aprilie 2011 au fost închise Spitalul de boli cronice de la Pătârlagele, Centrul de sănătate de la Pârscov şi Spitalul de la Vintilă Vodă. Ultimul dintre ele a fost transformat în cămin de bătrâni, în timp ce celelalte două sunt închise, iar aparatura este în conservare.

Primarul din Pârscov, Gheorghe Sturzu, spune că la un an de la desfiinţarea vechiului spital încă se mai aşteaptă avizul de la Ministerul Sănătăţii pentru redeschiderea altei unităţi medicale. Un medic buzoian a preluat spitalul în sistem privat şi ar vrea să înfiinţeze acolo două secţii noi: una de Interne şi alta de Chirurgie. "Aparatura este conservată şi dată în concesiune unui doctor care aşteaptă aviz de la minister pentru deschiderea unei noi unităţi", spune Sturzu.

CLUJ

În Cluj, a fost închis spitalul din comuna Mociu, care deservea şapte comune din zona de câmpie a judeţului, cu peste 20.000 de locuitori, şi urma să fie transformat în azil de bătrâni, însă autorităţile judeţene s-au opus.

Autorităţile judeţene au făcut demersuri la Ministerul Sănătăţii pentru transformarea spitalului în secţie externă a Spitalului Clinic de Recuperare din Cluj-Napoca, dar propunerea nu s-a finalizat. În urma unor negocieri purtate de conducerea Consiliului Judeţean Cluj şi oficiali ai Ministerului Sănătăţii, s-a decis înfiinţarea la Mociu, pe amplasamentul fostului spital, a unei subunităţi SMURD şi de pompieri, finanţată în mare parte de CJ Cluj, valoarea investiţiei depăşind 1,2 milioane de lei. Lucrările la noua subunitate vor fi finalizate în toamna anului 2012.

CONSTANŢA

În judeţul Constanţa, la 1 aprilie 2011 a fost închis Centrul de Sănătate Băneasa.

Ministrul de atunci al Sănătăţii, Cseke Attila, a prezentat, ulterior, imagini cu o pacientă de la Centrul de Sănătate Băneasa care avusese un accident vascular cerebral şi care avea escare profunde, până la os. Femeia, în vârstă de 67 de ani, fusese internată 32 de luni în unitatea sanitară de la Băneasa, iar după decizia de închidere a centrului a fost transferată, împreună cu alţi pacienţi, la Spitalul de Psihiatrie Murgeni din judeţul Vaslui. Ulterior, ea a fost trimisă de la Vaslui la Spitalul Judeţean din Constanţa, unde a murit după câteva zile.

Cseke Attila spunea că acest caz de la Centrul de Sănătate Băneasa arată în mod clar ineficienţa organizatorică a reţelei spitaliceşti.

La Băneasa funcţionează, din acest an, un centru de permanenţă. Cei şapte medici şi şapte asistenţi medicali care lucrează acolo asigură asistenţa medicală pe timp de noapte, serviciile fiind decontate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Ministerul Sănătăţii decisese iniţial ca mai multe unităţi sanitare din judeţul Constanţa să fie desfiinţate ori comasate unor instituţii similare. Astfel, pe lângă unitatea sanitară din Băneasa, Spitalul Orăşenesc Cernavodă urma să fie transformat în azil de bătrâni, Spitalul de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicală Eforie Nord urmau să treacă în subordinea Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, Sanatoriul Mangalia urma să fie comasat cu Sanatoriul Techirghiol, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanţa cu Spitalul Clinic de Boli Infecţioase, iar Spitalul de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicală Eforie Sud şi Spitalul de Ftiziologie Agigea să fie subordonate Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa.
În cele din urmă numai spitalul din Băneasa a fost închis, iar o singură unitate - Spitalul de Ftiziologie Agigea - a fost comasată, prin Hotărâre de Guvern.

Citeşte şi: Unele spitale ar putea fi transformate în fundaţii din iulie, experimental

GALAŢI

În judeţul Galaţi, Spitalul de Boli Cronice din comuna Iveşti, care funcţiona de 124 de ani de ani, ar fi trebuit să fie închis la 1 aprilie 2011, în urma unei decizii a Ministerului Sănătăţii, însă unitatea medicală a rămas funcţională, Consiliul Judeţean achitând facturile pentru utilităţi.

De asemenea, CJ Galaţi a iniţiat un proiect de transformare a spitalului în centru multifuncţional, însă acesta nu a putut fi pus în practică pentru că unitatea nu este închisă. În prezent, în spital sunt internate opt persoane, majoritatea vârstnici care au probleme medicale şi care sunt, în acelaşi timp, cazuri sociale pentru care nu s-au găsit soluţii.

La spitalul din Iveşti lucrează 11 persoane, care nu şi-au mai primit însă salariile din luna aprilie 2011.

În urmă cu câteva zile, consilierii judeţeni gălăţeni au votat în unanimitate preluarea Spitalului de Boli Cronice din Iveşti de către Spitalul Clinic de Urgenţă Galaţi.

"Patrimoniul spitalului, constând în totalitatea bunurilor de natura activelor fixe, obiectelor de inventar, materialelor stabilit pe baza bilanţului contabil de închidere la data predării-preluării însoţit de balanţa de verificare sintetică, contul de rezultat patrimonial, situaţia fluxurilor de trezorerie, conturile de execuţie întocmite pe fiecare sursă de finanţare şi celelalte anexe inclusiv cele care se întocmesc la finele anului, potrivit normelor în vigoare vor fi preluate de către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă prin protocol de predare-preluare. Acesta va fi încheiat în maximum 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii", a declarat preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi, după ce hotărârea a fost votată de către consilierii judeţeni din Galaţi.

GORJ

Spitalul din Bumbeşti Jiu a fost singurul din judeţul Gorj închis la 1 aprilie 2011, o parte a acestuia găzduind de la 1 aprilie 2012 un centru de permanenţă unde lucrează cei cinci medici de familie din oraş. Cei cinci medici lucrează în schimburi şi asigură asistenţa medicală primară de urgenţă, cazurile grave fiind direcţionate spre Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului Judeţean din Târgu Jiu.

Înainte de a fi închis, spitalul beneficiase de investiţii de cinci milioane de lei, unitatea având aparatură medicală de ultimă generaţie, cum nu are nici Spitalul Judeţean, aparatură care stă însă nefolosită de un an. Sala de operaţii a spitalului fusese dotată înainte de închidere cu toate cele necesare, iar în secţia ATI fuseseră aduse paturi moderne pentru pacienţi. De asemenea, clădirea fusese dotată cu geamuri termopan şi zugrăvită pe interior şi exterior, iar Primăria Bumbeşti Jiu achita lunar câte 40.000 de lei pentru a asigura încălzirea şi conservarea spaţiilor respective.

HUNEDOARA

În judeţul Hunedoara, au fost închise două spitale, de la Călan şi Petrila, iar în clădirile acestora se amenajează centre de sănătate multifuncţionale care vor fi deschise la începutul verii şi în care vor putea fi făcute internări de o zi.

"Spitalul Judeţean de Urgenţă din Deva va avea în subordine centrul de sănătate de la Călan. Spitalul de acolo avea în trecut doar 15 paturi, iar acum vor fi internări de o zi. Tot internări de o zi se vor face şi în centrul de sănătate multifuncţional de la Petrila, în locul unde înainte era un spital cu 70 de paturi. Ambele centre vor avea cabinete cu diverse specializări, unde oamenii pot găsi asistenţă medicală", a declarat directorul Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara, Dumitra Ştefan.

IALOMIŢA

În judeţul Ialomiţa, în urmă cu un an a fost închis Spitalul Orăşenesc din Ţăndărei. Unitatea medicală urma să fie transformată în cămin de bătrâni, însă autorităţile locale au refuzat să facă acest lucru, întrucât în oraş funcţionează deja un centru pentru bătrâni cu 35 de locuri.

Primarul din Ţăndărei, Vasile Sava, a declarat că în prezent clădirea fostului spital este păzită, pentru ca bunurile din interior să nu fie furate.

El a precizat că, în urmă cu o lună, a solicitat Ministerului Sănătăţii să redeschidă spitalul şi să pună la dispoziţia bolnavilor 70 de paturi, iar o parte din cheltuieli să fie suporatate din bugetul local, însă nu a primit încă un răspuns.

IAŞI

În judeţul Iaşi a fost desfiinţat spitalul din Târgu Frumos. În prezent, în clădirea spitalului funcţionează un centru de primire urgenţe, precum şi mai multe cabinete medicale private, unitatea fiind ocupată în proporţie de aproape 50 la sută.

Primarul oraşului Târgu Frumos, Gheorghe Tătaru, a spus că după închiderea spitalului întreaga clădire a fost renovată, încăperile nefolosite fiind sigilate şi ţinute în conservare.

MEHEDINŢI

În Mehedinţi, în urmă cu un an au fost închise spitalele din oraşele Strehaia şi Vânju Mare.

La Strehaia, spitalul este în continuare închis şi nu s-a transformat în cămin pentru bătrâni, aşa cum prevedea HG privind închiderea spitalelor, aceeaşi situaţie fiind şi la Vânju Mare.

Citeşte şi: Ministrul Sănătăţii susţine că decizia de închidere a unor spitale a fost una bună

MUREŞ

În Mureş, a fost închis spitalul din oraşul Sărmaşu, administraţia locală şi cetăţenii opunându-se printr-o serie de memorii şi prin organizarea unui miting transformării acestuia în cămin pentru bătrâni, aşa cum voia Ministerul Sănătăţii. Autorităţile s-au opus în condiţiile în care în zonă mai există încă trei azile.

Primarul localităţii, Ioan Mocean, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că administraţia locală a aprobat, la sfârşitul lunii mai a anului trecut, transmiterea unei părţi din imobil în administrarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş pentru înfiinţarea unui punct de primiri urgenţe (UPU SMURD Sărmaşu), care este funcţional.

Totodată, celelalte spaţii urmează să fie închiriate, în urma unor licitaţii publice, în vederea desfăşurării unor activităţi medicale în regim ambulatoriu, a spus Mocean.

NEAMŢ

În judeţul Neamţ, niciunul din cele două spitale închise la 1 aprilie 2011, Spitalul Orăşenesc Bicaz şi Spitalul de Pneumoftiziologie Roznov, nu şi-a reluat activitatea şi nici nu a primit o altă destinaţie. În aceste condiţii, ambele spitale se află în conservare.

PRAHOVA

În Prahova, au fost închise la 1 aprilie 2011 spitalele din oraşele Plopeni, Urlaţi şi din comuna Bălţeşti. La o lună de la închidere, centrul de sănătate din oraşul Plopeni Prahova s-a redeschis sub formă de clinică particulară.

Primarul oraşului Plopeni, Dragoş Niţă, a declarat corespondentului MEDIAAX că întreaga suprafaţă a fostului spital a fost închiriată prin hotărâre de Consiliu Local clinicii particulare, la un preţ de 2 euro pe metrul pătrat şi că administraţia locală primeşte lunar 18.000 de lei pentru chirie. Clinica s-a deschis în luna mai a anului trecut şi a asigurat servicii de gardă.

La Urlaţi, autorităţile au contestat în instanţă închiderea spitalului, în prezent procesul, aflat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, fiind suspendat. Între timp, administraţia locală a făcut toate demersurile pentru a redeschise spitalul ca centru medical multifuncţional. Primarul din Urlaţi, Marian Machiţescu, a declarat că în luna decembrie 2010 autorităţile locale au depus "ultimele documente" necesare pentru ca Guvernul să adopte o Ordonanţă de Urgenţă prin care să deschidă în clădirea fostului spital un centru medical multifuncţional. Între timp, clădirea în care a funcţionat spitalul şi aparatura se află în conservare.

Şi la Bălţeşti sediul fostului spital şi aparatura medicală au fost închise şi sunt conservate. "Dacă mâine băgăm cheia în lacăt putem redeschide spitalul", afirmă primarul din Bălţeşti, Ion Radu. El spune că autorităţile locale au adoptat o hotărâre de Consiliu Local şi au încheiat un protocol cu Consiliul Judeţean Prahova şi cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti pentru redeschiderea unităţii ca secţie exterioară a Spitalului Judeţean de Ugenţă Ploieşti. "Din punct de vedere juridic spitalul este secţie exterioară a spitalului judeţean Ploieşti. De anul trecut aşteptăm o acreditare de la Ministerul Sănătăţii pentru a redeschide spitalul", a spus primarul Ion Radu.

SĂLAJ

În Sălaj, doar Spitalul de Boli Cronice din Cehu Silvaniei a fost inclus, în 2011, în lista unităţilor medicale tranformate în cămine pentru vârstnici, această unitate oferind în prezent servicii de specialitate unui număr de 45 de beneficiari persoane vârstnice.

Spitalul de Boli Cronice a avut secţii de Interne, Urgenţe şi Laborator şi deservea aproximativ 13.000 de persoane din bazinul oraşului Cehu Silvaniei, în timp ce în căminul pentru vârstnici sunt internaţi 45 de bătrâni de care au grijă 30 de angajaţi.

SIBIU

În judeţul Sibiu, doar Spitalul Orăşenesc din Cisnădie a fost propus, anul trecut, spre desfiinţare, iar acum acolo funcţionează două cabinete de pediatrie, în care lucrează foşti medici ai unităţii medicale care au încheiat contracte individuale cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, o filială a Serviciului de Ambulanţă Sibiu, şi o secţie de recuperare pentru copii, unde de asemenea personalul are contract cu CJAS.

Potrivit primarului din Cisnădie, Johann Krech, în cazul spitalului s-a mers pe o linie diferită de cea a altor instituţii similare, astfel că, juridic, activitatea este doar suspendată, ca urmare a plecării medicilor, speriaţi că vor rămâne fără loc de muncă.

"Noi am urmat o cale total diferită de ceilalţi: nu am acceptat desfiinţarea spitalului şi înfiinţarea unui azil de bătrâni, ci am suspendat, juridic, activitatea medicală deoarece, speriaţi că vor rămâne fără loc de muncă, medicii au plecat. La Cisnădie, din punct de vedere juridic, nu am închis spitalul, dovadă că funcţionează două cabinete individuale de Pediatrie, o filială a Serviciului de Ambulanţă Sibiu şi, de asemenea, funcţionează, la capacitate maximă, secţia de recuperare pentru copii", afirmă primarul Johann Krech.

În perioada în care funcţiona la capacitate maximă, Spitalul Orăşenesc Cisnădie avea 104 paturi şi deservea o populaţie de circa 23.000 de locuitori.

TIMIŞ

În Timiş, după reorganizarea făcută de Ministerul Sănătăţii, s-au închis două centre de sănătate: Centrul de sănătate din Buziaş şi Centrul de sănătate din Ciacova. În locul celui de la Buziaş funcţionează acum un punct de lucru pentru urgenţe, iar la Ciacova un centru de permanenţă.

"S-a închis doar Centrul de sănătate, nu şi punctul de lucru al Urgenţelor, care are gardă permanentă. Avem medici şi asistente 24 de ore din 24 acolo. La etaj am deschis o Policlinică. Consiliul Local a făcut o colaborare cu Fundaţia Profilaxis, care a amenajat o Policlinică pentru cetăţeni, a cumpărat aparatura şi tot ce era necesar", afirmă primarul din Buziaş Viorel Ilaş.

El a spus că intenţionează să dea în judecată Ministerul Sănătăţii pentru plata unor datorii acumulate la fostul centru de sănătate, fiind vorba despre 148.000 de lei pentru plata salariilor personalului medical şi datorii pentru medicamente ale centrului, care n-au fost onorate de Casa de Sănătate.

În Centrul de sănătate din Ciacova funcţionează, la un an de la închidere, un centru de permanenţă deservit de cinci medici, dar şi un punct de lucru al Serviciului de Ambulanţă Timişoara.

VASLUI

În judeţul Vaslui, Ministerul Sănătăţii a închis două spitale, cel de bolnavi cronici din comuna Tutova şi cel orăşenesc din Negreşti. Autorităţile locale din Tutova au reuşit, încă din vara anului trecut, să transforme o parte din spital în cămin pentru bătrâni, unde în prezent sunt cazate 47 de persoane. Cel de-al doilea pavilion al unităţii a fost închiriat unei asociaţii de medici care şi-au propus ca, în primăvara acestui an, să deschidă mai multe cabinete medicale.

Spitalul Negreşti rămâne în continuare închis, deşi conducerea Consiliului Judeţean Vaslui îşi propusese să-l transforme în secţie exterioară a Spitalului Judeţean de Urgenţă Vaslui.

VÂLCEA

În judeţul Vâlcea, a fost închis spitalul din oraşul Bălceşti. La o zi după închiderea spitalului, un bărbat de 41 de ani, din comuna Laloşu, a fost adus în stare gravă la unitatea medicală, murind în curtea instituţiei. Atunci, familia a acuzat că bărbatul a decedat deoarece nu a primit îngrjiri medicale la timp. În urma incidentului, autorităţile locale au dat în judecată Ministerul Sănătăţii, cerând redeschiderea spitalului, iar unitatea sanitară a mai funcţionat pe bază de voluntariat, timp de o lună.

Ulterior, în luna mai 2011, consilierii locali au aprobat înfiinţarea Centrului destinat persoanelor vârstnice şi a Centrului Medical de Urgenţă, începând demersurile pentru obţinerea fondurilor necesare.

Primarul din Bălceşti, Ion Curelaru, a declarat, luni, că în clădirea fostului spital funcţionează în prezent un cămin de bătrâni cu 65 de locuri. El a precizat că din cele 65 de locuri de care dispune căminul de bătrâni, 55 sunt ocupate, fiind vorba despre vârstnici veniţi din toată ţara.

În căminul de bătrâni lucrează 30 de persoane, o parte dintre acestea fiind foşti angajaţi ai spitalului desfiinţat.

De asemenea, la parterul clădirii a fost amenajat un centru multifuncţional de primiri urgenţe, dotat cu aparatura necesară, dar care nu este funcţional deocamdată din lipsă de personal. Acest centru este secţie a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Râmnicu Vâlcea.

În prezent, localnicii care au nevoie de îngrijiri medicale sunt transpotaţi cu ambulanţele la spitalele din Râmnicu Vâlcea sau Craiova.

VRANCEA

În judeţul Vrancea au fost închise spitalele din Odobeşti şi Mărăşeşti.

La Mărăşeşti, autorităţile locale încearcă să deschidă un centru de permanenţă.

"Este foarte greu de când s-a închis spitalul, pentru că acum noi ne străduim de la o zi la alta să deschidem un centru de permanenţă, dar sunt nişte probleme cu încheierea contractelor dintre medicii de familie. Am fost de două ori la Ministerul Sănătăţii pentru a discuta această problemă, dar degeaba. Avem aparatură de ultimă generaţie care zace nefolosită. Practic, nişte bani investiţi degeaba", spune primarul oraşului Mărăşeşti, Constantin Vlase.

Şi Spitalul Orăşenesc din Odobeşti a rămas închis. Înainte de închidere, secţiile spitalului fuseseră renovate şi dotate cu aparatură de ultimă generaţie. Autorităţile locale nu au dorit să acceseze programul de dezvoltare a reţelei de cămine pentru persoane vârstnice, aşa că spitalul a intrat în conservare.

Reprezentanţii administraţiei locale au contestat în instanţă Hotărârea de Guvern de desfiinţare a unităţii medicale. Magistraţii Curţii de Apel Galaţi au dat câştig de cauză autorităţilor locale din Odobeşti, dar hotărârea nu este definitivă.

(Material realizat de Departamentul Corespondenţi, corespondenti@mediafax.ro).