Un complice al lui Tică Gheară, implicat şi în furtul colecţiei de costume Armani pentru 2013

Lucian Ghiuri, zis Piticu, de 45 de ani, acuzat de procurorii DIICOT că se număra printre liderii grupării conduse de Tică Gheară, fratele lui Nicu Gheară, a fost implicat în decembrie 2012 şi într-un furt care a vizat depozitul firmei casei de modă Armani din Verona, de unde au dispărut 1.400 de costume, reprezentând colecţia de toamnă-iarnă pentru anul 2013, evaluate la două milioane de euro.

O lună mai târziu, după ce costumele au fost trimise în România prin intermediul unor firme de curierat rapid, hoţii au fost identificaţi de poliţiştii români ai Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate - Serviciul Antidrog şi procurorii DIICOT.

Printre suspecţi s-a numărat şi Lucian Ghiuri, care, în cadrul grupării, avea rolul de a plasa costumele, al căror preţ ajungea şi la 2.000 de euro bucata pe piaţa neagră din România.

"Furtul a avut loc într-un timp extrem de scurt, suspecţii reuşind, cu ingeniozitate, să anihileze sistemele de securitate şi paza depozitului. După comiterea furtului, bunurile au fost trimise, de membri grupării din Italia, prin intermediul unei firme de curierat, sub formă de colete cu o greutate totală de aproximativ 1.300 kg, în 7 transporturi diferite, în ţară, pentru a fi depozitate şi plasate pe pieţele din România, dar şi din străinătate. Coletele erau destinate membrilor reţelei aflaţi în ţară", arăta Poliţia Română în 28 ianuarie.

Din cele 1.416 costume furate au fost recuperate de autorităţile române 1.378 şi restituite ulterior firmei italiene.

Procurorii şi poliţiştii au descins joi la 85 de adrese din Bucureşti şi 16 judeţe, fiind vizate 70 de persoane care ar fi falsificat carduri şi ar fi retras ilegal două milioane de euro din mai multe state, simultan având loc percheziţii în Germania, Marea Britanie, SUA şi Republica Dominicană.

Percheziţiile au avut loc în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Vâlcea, Vrancea, Braşov, Constanţa, Olt, Sălaj, Cluj, Suceava, Brăila, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Iaşi, Neamţ, Satu Mare, la locuinţele membrilor unor grupuri infracţionale organizate transfrontaliere suspectaţi de acces fără drept la un sistem informatic, deţinere de echipamente în vederea falsificării şi falsificarea de instrumente de plată electronică, punerea în circulaţie de instrumente de plată falsificate şi efectuarea de operaţiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică, se arată într-un comunicat de presă al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Simultan cu acţiunea declanşată de procurorii DIICOT, la solicitarea acestora au loc percheziţii domiciliare şi în Germania, Marea Britanie, SUA şi Republica Dominicană.

Potrivit procurorilor, grupările infracţionale sunt constituite din peste o sută de persoane, iar liderii au fost identificaţi ca fiind Constantin Gheară, zis Tică, în vârstă de 53 de ani, Romeo Ursu, zis Boenică, de 45 de ani, Lucian Ghiuri, zis Piticu, de 45 de ani, şi Relu Şerban, de 57 de ani.

"În fapt, se reţine că, sub coordonarea acestora, membrii grupărilor au confecţionat aparatură de skimming, echipamentele fiind ulterior utilizate în vederea copierii datelor de identificare a mijloacelor de plată electronică utilizate la diferite terminale ATM sau POS-uri, aflate pe teritoriile următoarelor state: Germania, Spania, Elveţia, Portugalia, Franţa, Marea Britanie, Ecuador, Columbia, Austria", a precizat DIICOT.

Datele de identificare copiate erau folosite pentru falsificarea unor mijloace de plată electronică, utilizate ulterior pentru retragerea unor sume substanţiale de bani din Republica Dominicană, SUA, Japonia, Iordania şi Nepal.

Grupările infracţionale ar fi produs astfel un prejudiciu estimat la peste două milioane de euro, potrivit sursei citate.

Procurorii vor audia la sediul DIICOT - Structura Centrală 70 de persoane suspectate în acest dosar.

Poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Piteşti - Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice au stabilit că, din anul 2011, în Bucureşti şi 22 de judeţe, respectiv Vâlcea, Olt, Satu Mare, Hunedoara, Constanţa, Bacău, Ialomiţa, Sibiu, Sălaj, Timişoara, Vrancea, Vaslui, Brăila, Braşov, Buzău, Cluj, Covasna, Galaţi, Ilfov, Iaşi, Giurgiu, Piatra Neamţ, precum şi în străinătate, în 17 ţări, respectiv în SUA, Republica Dominicană, Mexic, Columbia, Iordania, Ecuador, Japonia, Nepal, Marea Britanie, Italia, Germania, Austria, Elveţia, Spania, Portugalia, Franţa şi Ucraina, acţionează şapte grupuri infracţionale organizate, formate din aproximativ 100 de membri, cu legături între ele, cu roluri bine determinate şi ierarhizate, ce săvârşesc infracţiuni cu instrumente de plată electronice (skimming, carding - tranzacţionare ilicită şi utilizare frauduloasă de informaţii furate privind cardurile de credit, falsificarea de carduri, retrageri sau plăţi frauduloase de numerar), a precizat Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) într-un comunicat de presă remis agenţiei MEDIAFAX.

Victimele infracţiunilor sunt persoane fizice sau juridice din Germania, Spania, Portugalia, Anglia, Elveţia, Austria, Franţa, Lituania şi SUA, potrivit IGPR.

Membrii grupărilor îşi desfăşurau activitatea atât în România, cât şi în străinătate. În România organizau activitatea infracţională, fiind implicate "persoane cu trecut infracţional, în special infracţiuni judiciare, care, prin poziţiile pe care le ocupă în mediile respective, reuşesc să atragă fonduri, să asigure protecţie, anonimat, să îngreuneze descoperirea lor de către anchetatori şi să asigure desfăşurarea activităţilor ilicite în condiţii cât mai bune, pentru obţinerea unui profit rapid", se arată în comunicatul Poliţiei Române.

De asemenea, membrii grupărilor fabricau echipamentele skimming, atât pentru ATM-uri, cât şi pentru terminale POS în cadrul unor "laboratoare" şi ridicau banii proveniţi din infracţiuni, încasaţi în străinătate şi trimişi apoi în România. Pe teritoriile Spaniei, Elveţiei, Portugaliei, Franţei, Marii Britanii, Ecuadorului, Columbiei şi Austriei, membrii grupărilor instalau dispozitivele skimming pe ATM-uri şi POS-uri, suspecţii identificând în prealabil locurile (supermarketuri, magazine), unde se ascundeau pe timpul nopţii şi manipulau echipamentele.

"Ulterior, datele confidenţiale bancare erau preluate prin tehnologia bluetooth sau se ridicau terminalele POS (înscenarea unor jafuri), falsificau instrumente de plată electronice, retrăgeau numerar din conturile de card compromise de la bancomate, folosind carduri contrafăcute şi achiziţionau produse din diverse unităţi, folosind carduri contrafăcute. Datele de identificare copiate erau folosite pentru falsificarea mijloacelor de plată electronică, utilizate pentru retragerea banilor, pe teritoriile Republicii Dominicane, SUA, Japoniei, Iordaniei şi Nepalului", se mai arată în comunicatul Poliţiei.

Percheziţiile sunt făcute de procurorii DIICOT - Structura Centrală, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Piteşti şi Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, cu sprijinul jandarmilor. Suportul tehnic şi informativ a fost asigurat de Serviciul Român de Informaţii, Direcţia Operaţiuni Speciale şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă.

Procurorii DIICOT au cooperat în instrumentarea cauzei cu Eurojust şi Europol, precum şi cu autorităţile judiciare din Germania, Spania, Marea Britanie, Elveţia şi Portugalia.

În cadrul centrului de comandă sunt prezenţi reprezentanţi ai Europol - EC3 (Centrul European Cybercrime), a precizat Poliţia Română.

Acţiunea a fost sprijinită de Biroul FBI din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti, agenţi FBI din SUA, New York, Biroul Secret Service din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti, reprezentanţi BKA Wiesbaden - Germania, investigatori din cadrul DCPCU Londra şi Eurojust.