Un copil născut în România are o speranţă de viaţă mai mică cu 5,9 ani faţă de media europenă. Cifrele INS

Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, Institutul Naţional de Statistică a prezentat o serie de indicatori semnificativi privind speranţa de viaţă la naştere, speranţa de viaţă sănătoasă şi câţiva dintre factorii determinanţi pentru aceasta din urmă: stilul de viaţă, regimul alimentar, incluzând consumul de fructe şi legume sau activitatea fizică.

Valori mai mici ale speranţei de viaţă se înregistrează în Letonia, Lituania şi Bulgaria.

Între ţările cu cea mai mare speranţă de viaţă din Uniunea Europeană se numără Spania (83,5 ani), Italia (83,4 ani), Franţa şi Cipru (82,9 ani).

Statisticile europene, disponibile la nivelul anului 2018, arată că femeile din Uniunea Europeană trăiesc, în medie, 83,7 de ani, pe când speranţa medie de viaţă a bărbaţilor este de 78,2 ani. Cercetătorii afirmă că această diferenţă este explicată în mare parte de stilul de viaţă, mai sănătos în cazul femeilor şi de ocupaţiile diferite ale celor două sexe.

În România, speranţă de viaţă la naştere a fost în anul 2019 de 72,5 de ani pentru bărbaţi şi de 79,6 de ani pentru femei.

Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere pentru femei a fost de 60,6 ani (în anul 2019), faţă de 61,9 ani (în anul 2009), iar pentru bărbaţi de 59,9 ani (în anul 2019), faţă de 59,6 ani (în anul 2009). La nivelul UE, în anul 2019, ecartul dintre femei şi bărbaţi pentru speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este de 0,7 ani, în favoarea populaţiei feminine, pentru care speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este de 59,6 ani.

Studiile au reliefat faptul că populaţia din mediul rural este mai preocupată de regimul bazat pe un consum redus de sare decât populaţia din mediul urban (72,8 faţă de 69,9% în mediul urban), în timp ce aceasta din urmă acordă o mai mare importanţă cantităţii de zahăr ingerate (53,0% faţă de 48,5% în mediul rural) şi numărului de calorii consumate decât populaţia din mediul rural (28,0% faţă de 19,6% în mediul rural).

Din totalul populaţiei României în vârstă de 15 ani şi peste, 8,4% urmează un regim alimentar adecvat. Dintre aceştia, 71,1 % au un regim bazat pe consumul redus de sare, 62,2% urmează un regim alimentar sărac în consumul de grăsimi, 51,2% urmează un regim bazat pe un consum redus de zahăr, iar 24,5% au apelat la un regim alimentar care ţine cont de consumul de calorii.

Ponderea populaţiei de sex feminin care urmează un regim alimentar (9,8%) este mai mare decât cea a populaţiei de sex masculin (6,8%).

Studiile au reliefat faptul că populaţia din mediul rural este mai preocupată de regimul bazat pe un consum redus de sare decât populaţia din mediul urban (72,8 faţă de 69,9% în mediul urban), în timp ce aceasta din urmă acordă o mai mare importanţă cantităţii de zahăr ingerate (53,0% faţă de 48,5% în mediul rural) şi numărului de calorii consumate decât populaţia din mediul rural (28,0% faţă de 19,6% în mediul rural).

Din totalul populaţiei rezidente (începând cu vârsta de 6 luni), 99,4% a consumat fructe, 26,5% din persoane menţionând un consum de fructe zilnic. Persoanele de sex feminin (29,8%) au consumat fructe zilnic într-o proporţie mai mare decât persoanele de sex masculin (23,1%), diferenţa fiind de 6,7 puncte procentuale.

Mersul pe jos pentru deplasarea în diverse locuri este o activitate pe care 92,7% din populaţia rezidentă de 5 ani şi peste a desfăşurat-o, pentru cel puţin 10 minute pe zi, într-o săptămână obişnuită. Mai mult de o treime din populaţia de sex feminin în vârstă de 5 ani şi peste (40,5%) a mers pe jos, în mod continuu, între 10 şi 29 de minute, cu 5,8 puncte procentuale mai mult decît populaţia de sex masculin.

În schimb, populaţia de sex masculin alege într-o proporţie mai mare decât cea de sex feminin să meargă pe jos distanţe mai mari, care totalizează o durată zilnică de 2 ore sau mai mult (11,1% dintre persoanele de sex masculin faţă de 8,2% dintre persoanele de sex feminin).

În mediul urban, populaţia consumă zilnic fructe în proporţie de 32,1%, în timp ce în mediul rural doar 20,1% din populaţie consumă fructe zilnic.

Copiii şi tinerii cu vârsta până la 24 ani consumă în medie 1,9 porţii de fructe zilnic, în timp ce persoanele în vârstă de 75 de ani şi peste consumă mai puţine fructe zilnic (1,7 porţii/zi).

Ca şi în cazul consumului de fructe, aproape toată populaţia rezidentă consumă legume (99,5%). 18,4% consumă legume cel puţin o dată pe zi, iar 31,0% consumă legume de 4-6 ori pe săptămână. Şi în acest caz, ponderea populaţiei de sex feminin care consumă legume zilnic sau de 4-6 ori pe săptămână (56,3%) este mai mare decât cea a populaţiei masculine cu 8,8 puncte procentuale.

Ponderea persoanelor din mediul urban care consumă zilnic legume este de 22,0%, mai mare cu 7,9 puncte procentuale decât cea din mediul rural, iar cea care consumă legume de 4-6 ori pe săptămână este de 37,1%, mai mare cu 7,5 puncte procentuale decât cea din rural.

Numărul mediu de zile de mers pe jos în scopul deplasării în diverse locuri într-o săptămână obişnuită scade pe categorii de vârstă de la 6 – 6,1 zile la copii din grupa de vârstă 5-14 ani şi tinerii de 15-24 ani, la 4,8 zile pentru persoanele de 75 de ani şi peste.

Deplasările pe care oamenii obişnuiesc să le efectueze săptămânal cu bicicleta, rolele, skatebord etc sunt efectuate de 17,6% din populaţia rezidentă de 6 ani şi peste. Populaţia de sex masculin a desfăşurat într-o proporţie mai mare deplasări cu ajutorul bicicletei, rolelor sau skatebordului (24,5%), cu 13,4 puncte procentuale mai mult decât în cazul populaţiei de sex feminin.

Ponderea populaţiei din mediul rural care se deplasează cu bicicleta, rolele sau skateboardul în diverse locuri (21,6) este mai mare cu 7,4 puncte procentuale faţă de ponderea populaţiei rezidente în mediul urban.

Din totalul populaţiei de 5 ani şi peste doar 11,6 % au declarat că fac săptămânal sport sau diverse activităţi fizice recreative în timpul liber. Cele mai multe persoane care realizează astfel de activităţi sunt copiii cu vârsta cuprinsă între 5-14 ani (50,2%) şi tinerii de 15-24 ani (20,5%). După această vârstă ponderea persoanelor care practică activităţi sportive scade semnificativ, de la 11,0% la grupa de vârstă 25-34 ani la 0,3% la persoanele de 75 de ani şi peste.

Persoanele care au făcut sport sau diverse activităţi fizice în timpul liber au dedicat zilnic acestor activităţi, în medie, 34 minute.

Copii de 5-14 ani dedică acestor activităţi, în medie, 3,4 zile săptămânal (cu o medie de 3,1 zile săptămânal copiii din mediul urban şi de 3,6 zile săptămânal copiii din mediul rural).

Persoanele cu vârsta de 55 ani şi peste desfăşoară activităţi fizice recreative, sport sau fitness, în medie, 3,0- 4,9 zile/săptămână. Comparativ cu acest segment al populaţiei, persoanele de 15-54 ani alocă, în medie, activităţilor fizice recreative, sportului sau fitnessului între 2,5 şi 2,8 zile săptămânal.

Cea mai mare pondere a populaţiei rezidente de 5 ani şi peste care a făcut săptămânal sport, fitness sau diverse activităţi fizice recreative în timpul liber s-a înregistrat în regiunea Nord -Vest (14,6%) la polul opus situându-se regiunile Vest (9,8%) şi Sud-Est (9,1%).

Persoanele din regiunea Sud-Vest Oltenia au alocat cel mai mult timp zilnic activităţilor fizice desfăşurate în timpul liber (în medie 43,7minute/zi), urmate de persoanele din regiunea Bucureşti- Ilfov (în medie 39,0 minute/zi).