Un fost membru al CSM spune ce va urma după abrogarea „recursului compensatoriu”: Va genera contestaţii şi sesizări ale CCR

„Intuiesc că vor urma nenumărate contestaţii la executare şi sesizări la Curtea Constituţională întrucât legea stabileşte că prevederile privind compensarea cu şase zile pentru deţinerea în condiţii necorespuzătoare se aplică doar până la data intrării în vigoare a acesteia. Adică pentru ce mai au de executat cei deja aflaţi în penitenciar nu ar mai beneficia de reducere”, a scris Neacşu, pe pagina sa de socializare.

Conform sursei citate, prevederea este neconstituţională întrucât, potrivit Constituţiei, legea penală mai favorabilă se aplică retroactiv.

„Astfel, pentru cei aflaţi acum în penitenciar compensarea ar trebui să producă efecte şi pentru viitor, adică pentru partea de pedeapsă pe care o mai au de executat. Compensarea pentru condiţii necorespunzătoare este o instituţie de drept penal, fiind astfel lege penală mai favorabilă, liberarea condiţionată însăşi fiind prevăzută în codul penal iar nu numai în codul de procedură penală”, explică avocatul.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, Legea care prevede abrogarea recursului compensatoriu, adoptată de Camera Deputaţilor în calitate de for decizional pe 4 decembrie.

„Prevederile art. 55¹ din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi aă măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, a măsurilor preventive privative de libertate, minorilor care execută măsuri educative în centre de detenţie, în centre educative sau în penitenciare, respectiv minorilor care au executat pedepse în penitenciare, potrivit legii nr. 15/1968 privind Codul penal al României, cu modificările şi completările ulterioare, şi care execută, la data intrării în vigoare a prezentei legi, măsuri educative în centre de detenţie, în aplicarea art. 21 din legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 289/2019 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru o perioadă cuprinsă, între 24 iulie 2012 şi data intrării în vigoare a prezentei legi”, arată un amendament adoptat de comisia juridică a Camerei, propus de grupurile parlamentare ale PNL şi USR.

Proiectul, iniţiat de 10 deputaţi PNL în februarie, prevede abrogarea legii recursului compensatoriu. Proiectul a fost respins de Senat, prim for legislativ sesizat, pe 11 iunie.

Referitor la subiect, premierul Ludovic Orban a subliniat că abrogarea Legii recursului compensatoriu va avea efecte doar pentru viitor. Şeful Executivului a precizat că măsura nu înseamnă că imediat după abrogare nimeni nu va mai beneficia de prevederile acestei legi.

Prin legea „recursului compensatoriu” au fost eliberaţi în total 14.402 deţinuţi în perioada 2017- 2018, dintre care 11.851 au fost eliberaţi condiţionat de către judecători, iar restul de 2.551 au fost eliberaţi la termen, potrivit datelor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).