Un judecător se antepronunţă în cazul armelor de la Ciorogârla: Pedepsele sunt de zece ani detenţie

Surse judiciare au declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că eliberarea celor trei acuzaţi, implicaţi direct în depozitarea şi vânzarea armelor furate de la Ciorogârla, ar deschide calea punerii în libertate a lui Eugen Preda şi a altor membri ai grupării acestuia.

Judecătorul Marin Marino Constantin - cel care a admis, vineri, cererile de eliberare provizorie sub control judiciar a inculpaţilor Liviu Iordan, Ştefan Mihai Zugravu şi Gigel Gheorghe, în dosarul privind furtul de arme de la Ciorogârla - arată în decizia sa că pedepsele aplicabile la fondul procesului în raport de situaţia de fapt prezentată de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi de individualizare a pedepselor pe care o va face instanţa de judecată nu va depăşi zece ani de zile.

Concret, judecătorul Marino arată în documentul citat că, potrivit articolului 160 indice 2 din Codul de procedură penală (Cpp), liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracţiunilor săvârşite din culpă, precum şi în cazul infracţiunilor intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depăşeşte 18 ani.

Magistratul mai notează că liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârşească alte infracţiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului, prin influenţarea unor părţi, martori sau experţi, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.

Având în vedere acest articol judecătorul Marino consemnează: "În raport de situaţia de fapt din speţă şi de dispoziţiile legale, pedeapsa prevăzută de lege pentru săvârşirea infracţiunii cele mai grave reţinute în sarcina inculpaţilor, respectiv articolul 7 din Legea 39/2003 constituie infracţiune - 1) iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi; 2) Pedeapsa pentru faptele de la alineatul 1 nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului".

Judecătorul notează că, în accepţiunea sa, sintagma folosită în articolul care prevede eliberarea provizorie sub control judiciar, "pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depăşeşte 18 ani", se referă la toate acele situaţii în care legiuitorul particularizează în mod expres maximul pedepsei ce va fi aplicată de către un magistrat în cadrul individualizării judiciare a pedepsei.

În continuare Marin Marino Constantin (cel care a fost preşedintele completului de judecată ce a decis cu două votuti "pentru" şi unul împotrivă eliberarea lui Gigi Becali-n.r.) notează că, în cazul furtului de armament de la unitatea militară Ciorogârla, "maximul special al pedepsei ce ar putea fi aplicată în cauză pentru infracţiunea prevăzută de articolul 7, alineatul 1, din Legea 39/2003, în urma judecăţii de fond este de 10 (zece) ani, respectiv maximul special al celor mai grave infracţiuni pentru care aceşti inculpaţii sunt în prezent cercetaţi, astfel că se încadrează în limita prevăzută de articolul 160 indice 2, privind eliberarea provizorie sub control judiciar".

Judecătorul a mai reţinut, în motivarea sa, că "nu există date din care să rezulte că inculpaţii ar săvârşi şi alte infracţiuni sau că vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unor părţi, martori sau experţi, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte, fiind necunoscuţi cu antecedente penale".

Un al motiv avut în vedere la eliberarea celor trei de către judecătorul Marino a fost şi durata mare de timp de când sunt arestaţi Mihai Ştefan Zugravu şi Gigel Gheorghe, respectiv de "aproape 11 luni", şi Liviu Iordan, de opt luni de zile, în raport de circumstanţele personale ale celor trei. Astfel, judecătorul conchide că bunul mers al cercetării judecătoreşti nu ar putea fi influenţat în vreun fel şi "datorită faptului că în 24 noiembrie aceştia au dat declaraţii în faţa instanţei de judecată".

Marino mai notează că cei trei "au avut o atitudine de colaborare cu organele de urmărire penală".

Un alt judecător al Tribunalului Bucureşti - care a decis în 19 martie 2010, arestarea membrilor grupării "Preda" implicaţi în traficarea armelor furate de la Ciorogârla - aprecia că lăsarea lui Liviu Iordan în libertate ar tulbura nu numai ordinea juridică, dar şi mediul social, existând şi riscul ca acesta să facă şi alte fapte penale.

Instanţa nota că atitudinea inculpatului, siguranţa de care a dat dovadă induce presupunerea că va mai săvârşi şi alte infracţiuni, atitudinea sa subiectivă având urmări nefaste asupra încrederii şi stabilităţii de care ar trebui să se bucure mediul social.

"Trebuie avute în vedere şi consecinţele de ordin militar generate în urma acestui eveniment, fiind necesară inventarierea generală a tuturor depozitelor militare specifice suplimentare privind organizarea pazei şi asigurarea securităţii obiectivelor militare din Armata României, toate acestea impunând alocarea de resurse umane şi materiale semnificative. Această perturbare s-a produs atât prin sustragerea armelor, cât şi prin faptul că s-a impus înlocuirea militarilor din pază, transferul mai multor militari, schimbarea din funcţie a mai multor cadre militare din cadrul Statului Major al Forţelor Aeriene", consemna judecătorul Tribunalului Bucureşti, în motivarea deciziei sale.

Tribunalul Bucureşti mai menţiona că Liviu Iordan nu acceptă faptul că a încălcat prevederile legale, iar contribuţia sa în acest caz a fost dovedită prin administrarea mai multor probe, între care compararea profilului genetic.

Vineri, 26 noiembrie 2010, judecătorul Marino Constantin de la Tribunalul Bucureşti a decis eliberarea lui Liviu Iordan, Ştefan Zugravu şi Gigel Gheorghe, acuzaţi în cazul furtului de arme de la unitatea din Ciorogârla, şeful DIICOT Codruţ Olaru calificând hotărârea instanţei drept un gest de iresponsabilitate, întrucât armele au fost găsite acasă la cei trei.

Tribunalul Bucureşti a hotărât că Liviu Iordan, Ştefan Mihai Zugravu şi Gigel Gheorghe pot fi cercetaţi în libertate în acest dosar. Decizia a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care urmează a stabili un termen de judecată.

Şeful DIICOT, Codruţ Olaru, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că decizia instanţei este inadmisibilă, având în vedere că armele furate de la unitatea militară au fost găsite acasă la cei trei inculpaţi. Totodată, Codruţ Olaru a adăugat că o asemenea hotărâre este "un gest de iresponsabilitate în contextul evenimentelor de la Neamţ" (unde s-a petrecut un asasinat la comandă-n.r.).

Liviu Iordan a fost arestat preventiv în 19 martie, de instanţa Tribunalului Bucureşti, care a admis cererea procurorilor DIICOT. El este acuzat că a vândut cu 17.500 de euro arme furate de la unitatea militară din Ciorogârla.

Liviu Iordan a vândut o mitralieră calibrul 7,62 mm fără afetul aferent (mitralieră de companie), 20 de pistoale mitralieră calibrul 7,62 mm Kalaşnikov, 32 de pistoale model 1933 TT, calibrul 7,65 mm, 5 pistoale model 1974 Carpaţi, calibrul 7,65 mm, trei pistoale Cugir calibrul 9 mm, un pistol de semnalizare, calibrul 26 mm, nouă baionete, şase binocluri şi alte accesorii pentru armament, se preciza în motivarea instanţei.

De asemenea, procurorii au depus la instanţă o serie de interceptări telefonice şi ambientale în care Mihai Costea şi Nicolae Alexandru Iordan, fratele lui Liviu Iordan, îi dădeau indicaţii ce să facă cu armele. Astfel, pistoalele erau numite codat "cauciucuri".

Potrivit anchetatorilor, în decembrie 2009, Liviu Iordan, în înţelegere cu fratele său, Nicolae Alexandru Iordan, şi cu Marius Costea, au oferit spre vânzare, contra sumei de 17.500 de euro, zece pistoale model TT şi trei pistoale mitralieră tip Kalaşnikov, care proveneau din furtul comis în luna ianuarie 2009, de la unitatea militară din Ciorogârla.

În noaptea de 27 spre 28 ianuarie 2009 au fost furate 62 de arme militare şi alte obiecte (accesorii armament) din depozitul UM 01895 Bucureşti, situat în incinta UM 01916 Ciorogârla.

În 27 decembrie 2009, anchetatorii au găsit, în urma unor descinderi, 35 de arme din lotul celor furate de la Ciorogârla.

În cazul furtului armelor de la Ciorogârla, în 28 decembrie 2009, instanţa Tribunalului Bucureşti a decis arestarea a 14 persoane, toate fiind acuzate şi de trafic de droguri. Astfel, au primit mandate de arestare Eugen Preda, Alin Viorel Câcă, George Laurenţiu Dinu, Adrian Mincu, Marius Costea, Nicolae Alexandru Iordan, Marius Tăbârcă, Marian Scarlat, Sandu Chiriţă, Daniel Nicolae Stinghe, Dan Vasile Sandu, Adrian Ioan Marius Mustăţea, Mihai Ştefan Zugravu şi Gigel Gheorghe. Fratele lui Eugen Preda, Adrian Lucian Preda, reţinut şi el în acest caz, a fost lăsat liber, după ce judecătorul a respins propunerea procurorilor DIICOT în cazul acestuia.

În 16 martie 2010, anchetatorii au mai găsit, în zona Bâcu-Dragomireşti, încă o armă din lotul celor furate de la Ciorogârla.

În acest caz, ancheta autorităţilor române a fost începută în luna august 2009, după ce ofiţerii străini au capturat 55 şi, respectiv, 75 de kilograme de heroină în Turcia şi Bulgaria, ulterior cercetările fiind extinse în România. Autorităţile au stabilit că organizatorul grupării era Laurenţiu George Dinu, cel care plătea marfa şi contacta furnizorul din Turcia, apoi depozita heroina la Adrian Mincu. Destinaţia drogurilor era Europa de Vest, precizează sursa citată.

Cărăuşii drogurilor proveneau atât din Capitală, cât şi din alte judeţe, precum Sibiu, Neamţ, Braşov, şi primeau în jur de 50.000 de euro pentru fiecare transport. Eugen Preda ar fi fost cel care organiza întâlnirile dintre Laurenţiu George Dinu, Adrian Mincu şi cărăuşi, el ocupându-se şi cu recrutarea unora dintre aceştia.

Anchetatorii au descins, în 27 decembrie 2009, în 45 de locuri, fiind găsite 27 de arme din cele dispărute în martie 2009, de la unitatea militară din Ciorogârla.

Armele găsite în urma percheziţiilor sunt în stare de funcţionare şi nu au fost folosite până în prezent, fiind furate fără muniţia aferentă, declara inspectorul general al Poliţiei Române, Petre Tobă.

Pe de altă parte, în dosarul privind furtul armelor de la UM din Ciorogârla, în data de 2 martie 2009 au fost deferiţi justiţiei 11 militari.