Un lot de 145 de monede de aur dacice, recuperat din Marea Britanie, a fost adus în România

Până în prezent, s-au desfăşurat 11 operaţiuni de recuperare şi repatriere a pieselor mijloace materiale de probă, aparţinând tezaurelor dacice sustrase: brăţări de aur, piese numismatice şi arheologice, din aur şi argint, provenite din zona Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal (respectiv patru în 2007, una în 2008, una în 2009, una în 2011, două în 2012 şi două în 2013). Acţiunile de recuperare au avut drept obiect piese de patrimoniu repatriate prin aplicarea Convenţiei UNIDROIT sau a Convenţiei europene de asistenţă judiciară reciprocă, din Franţa, Elveţia, Germania, Spania, Irlanda, Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie.

Ca urmare a acestor acţiuni au fost readuse în ţară, urmând a se pronunţa în continuare asupra lor instanţele de judecată, 13 brăţări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kg, două umbones de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice, 289 de monede de aur şi argint, precum şi 14 podoabe dacice de aur. Acestora li se adaugă alte 142 monede dacice de aur de tip Koson şi cinci stateri de aur de tip Lysimachos, emişi în secolele II-I î.e.n., la Tomis şi Callatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi 73 de monede de argint şi bronz, recuperate de autorităţile judiciare pe teritoriul României, între anii 2009 şi 2013.

Cele 145 de monede din aur dacice, readuse în ţară acum, sunt stateri emişi de regele Koson (cca 44 - 29 î.e.n.), unul dintre urmaşii lui Burebista, care a controlat o parte a Daciei, inclusiv zona capitalei - Sarmizegetusa Regia. Dintre acestea, 81 de piese aparţin variantei cu monogramă pe revers, iar celelalte 64 monede fac parte din varianta fără monogramă.

Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele suveranului emitent. Monedele au fost bătute din aur rafinat şi aluvionar (provenit din Dacia), în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44 - 29 î.e.n. Datorită acestor monede, se cunosc în prezent mai multe nu numai despre istoria politică, dar şi despre viaţa economică, socială şi arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista.

Conform datelor existente în prezent, toate aceste monede extrem de rare au fost obţinute în mod ilicit de persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în zona Sarmizegetusa Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA.

Cele 145 de monede dacice de aur de tip Koson, recent readuse în ţară, vor fi prezentate publicului în cursul lunii noiembrie, la o dată care va fi comunicată ulterior.

Readucerea în ţară a 145 monede de aur (stateri) dacice de tip Koson, reprezintă încununarea a trei ani de muncă, la care au participat magistraţi de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, ofiţeri de poliţie, funcţionari din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi experţi de la Muzeul Naţional de Istorie a României, precum şi omologi ai lor din Marea Britanie.