Un mai bun management al riscurilor a devenit prioritatea principală pentru sectorul guvernamental

Având în vedere incertitudinea economică şi presiunile financiare cu care se confruntă atât autorităţile guvernamentale, cât şi cetăţenii, practicile actuale nu mai reprezintă o opţiune viabilă, arată un studiu EY.

Potrivit ultimului raport al EY Principalele zece riscuri pentru sectorul guvernamental şi public în 2025, managementul integrat al riscurilor a devenit o nevoie critică pentru a gestiona principalele riscurile din sectorul public în 2025.

Organizaţiile guvernamentale şi din sectorul public vor trebui să facă o serie de compromisuri dificile şi posibil greu de acceptat, care sunt necesare pentru a atenua riscurile şi a preîntâmpina crize mai grave în viitor.

„Într-o lume marcată de incertitudine şi schimbări rapide, liderii guvernamentali şi din sectorul public trebuie să adopte o abordare proactivă în gestionarea riscurilor pentru a recâştiga încrederea publicului. Investind în sisteme integrate de gestionare a riscurilor, organizaţiile din sectorul public pot deveni mai agile şi mai receptive, demonstrând astfel valoarea unei guvernări proactive şi beneficiile tangibile pe care aceasta le poate aduce societăţii”, este de părere Sofia Stoican, Partner, Business Consulting, Government and Public Sector, EY România.

Cele mai importante 10 riscuri pentru sectorul guvernamental şi public identificate de Raportul EY: (1) Incapacitatea de a implementa finanţe publice sustenabile, (2) Creştere publică deficitară sau nesustenabilă, (3) Penuria forţei de muncă şi creşterea muncii informale, (4) Capacitate digitală şi securitate cibernetică deficitare, (5) Eşecul de a se adapta la un nou peisaj geopolitic, (6) Vizibilitate şi trasabilitate limitate sau chiar lipsă a lanţurilor de aprovizionare, (7) Rezilienţă scăzută a angajaţilor care afectează atragerea de talente în sectorul public, (8) Eşecul de a reduce decalajul dintre obiectivele şi acţiunile întreprinse în materie de climă, (9) Rezistenţa redusă la şocurile legate de climă şi (10) Lipsa de concordanţă între nevoi şi aşteptări şi experienţă şi capacitate de răspuns.

Nevoia de schimbare nu este un concept nou pentru liderii din sectorul guvernamental şi public. Cu toate acestea, perioada optimă pentru a acţiona se încheie rapid, iar menţinerea situaţiei actuale va exacerba problemele existente. Este probabil ca evoluţiile perturbatoare nu numai să persiste, ci şi să devină mai interconectate în viitorul apropiat. Multe dintre principalele zece riscuri din acest an se intersectează şi se influenţează reciproc, sporind atât complexitatea actului de guvernare, cât şi dificultatea implementării unor schimbări durabile.

În 2025, se anticipează o proliferare a deciziilor tranzacţionale pe scena globală, având potenţialul de a destrăma acordurile, alianţele şi normele internaţionale şi amplificând, astfel, instabilitatea şi precaritatea economică. Această schimbare ar putea provoca perturbări neaşteptate în domenii, precum lanţurile de aprovizionare, comerţ şi migraţie. Aceste perturbări, dacă nu sunt abordate şi/sau atenuate în mod eficace, ar putea submina rezilienţa populaţiei şi ar putea eroda încrederea în guvern.

Raportul a constatat că gestionarea riscurilor nu mai poate rămâne o activitate izolată, limitată la planificările anuale sau la discuţiile între înalţii demnitari. Liderii din sectorul public, indiferent de rangul lor, trebuie să evalueze în mod continuu riscurile care se prefigurează şi să implice actorii interesaţi din interiorul şi din afara organizaţiei lor astfel încât să se adapteze şi să reacţioneze în mod eficace.