Un număr de 27 de monede de aur dacice de tip Koson, recuperate din Italia, aduse în România

Readucerea în ţară a 27 monede de aur dacice de tip Koson (stateri) reprezintă încununarea cu succes a aproape doi ani de muncă, la care au participat magistraţi de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, ofiţeri de poliţie, funcţionari din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi experţi de la Muzeul Naţional de Istorie a României, precum şi omologii lor din Italia.

Cu acelaşi prilej, vor fi prezentate şi cele 138 de monede de aur de tip Koson recuperate recent de pe teritoriul satului Ocolişul Mare, judeţul Hunedoara, care vor fi aduse la Muzeul Naţional de Istorie a României, în vederea efectuării unor expertize.

Până în prezent s-au desfăşurat 11 operaţiuni de recuperare şi repatriere a brăţărilor de aur dacice (respectiv patru în 2007, una în 2008, una în 2009, una în 2011, două în 2012 şi două în 2013), având ca obiect piese de patrimoniu repatriate prin aplicarea convenţiei UNIDROIT, din Franţa, Elveţia, Germania, Spania, Irlanda, Statele Unite ale Americii şi Germania. Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri: 13 brăţări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kilograme, 1.024 monede de aur de tip Koson, 204 monede de tip Koson din argint, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice. Lor li se adaugă alte 33 monede greceşti de aur de tip Lysimachos, emise în secolele II-I î.e.n., la Tomis şi Kallatis, un depozit de unelte şi arme din fier, precum şi 3.663 monede din argint şi bronz, recuperate de autorităţile judiciare române pe teritoriul României, între anii 2009 şi 2014.

La realizarea expertizelor ştiinţifice ale bunurilor arheologice şi numismatice excepţionale aparţinând patrimoniului cultural naţional al României, recuperate cu sprijinul organelor judiciare româneşti şi străine, au participat o serie de specialişti de la Muzeul Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", Institutul de Istoria Artei şi Arheologie (Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea). Expertizele s-au realizat şi într-o serie de laboratoare specializate din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Statele Unite ale Americii.

Cele două loturi de monede din aur dacice recuperate recent din Italia şi din judeţul Hunedoara sunt alcătuite numai din stateri emişi de regele Koson (cca 44-29 î.e.n.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele şi titlul suveranului emitent. Ele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia. Datorită acestor monede, se cunosc în prezent mai multe date despre istoria politică, viaţa economică, socială, arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista.

Toate aceste monede extrem de rare au fost obţinute în mod ilicit de persoane implicate în activităţi ilegale de detecţii şi săpături în zona Sarmizegetusei Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România şi puse în vânzare pe piaţa internaţională numismatică din Europa şi SUA.

Loturile de monede dacice de aur de tip Koson vor fi prezentate publicului într-o expoziţie temporară.