Un ONG cere finanţarea programului Şcoală după Şcoală pentru cei peste 400.000 de elevi defavorizaţi

Asociaţia pentru Educaţie şi Justiţie Socială "Human Catalyst" a trimis marţi o scrisoare în atenţia ministrului Educaţiei Sorin Câmpeanu şi ministrului Finanţelor Eugen Teodorovici pentru a solicita respectarea angajamentelor asumate de Parlament şi Guvernul României în urmă cu patru ani - art. 58 al Legii Educaţiei Naţionale şi OMECTS nr. 5349/ 07.09.2011 - prin bugetarea programului Şcoală după Şcoală, astfel încât să fie accesibil celor peste 400.000 de elevi defavorizaţi, potrivit unui comunicat al ONG-ului.

În contextul elaborării proiectului de buget pentru anul 2016 până la 15 noiembrie, organizaţia semnatară solicită celor două ministere includerea în proiect a programului Şcoală după Şcoală, precum şi modalitatea propusă de finanţare şi indicatorii de rezultat pentru program în conformitate cu modelul de anexă la bugetul ordonatorului de credite.

Asociaţia atrage atenţia că peste 400.000 de elevi din România trăiesc în sărăcie, cei mai mulţi dintre ei fiind din mediul rural. Toţi sunt expuşi riscului major de abandon şcolar: aproximativ 12.000 de elevi din învăţământul primar şi peste 28.000 de elevi din gimnaziu renunţă deja la şcoală în fiecare an.

Cu toate acestea, un studiu realizat în 2014 de Asociaţia pentru Educaţie şi Justiţie Socială indică faptul că doar 15% dintre şcoli beneficiază de programe de sprijin educaţional suplimentar, acestea fiind situaţiile unde părinţii suportă costurile ori intervine o organizaţie non-guvernamentală.

Deşi programul SdS este destinat tuturor copiilor şi legea prevede că în cazul şcolilor cu elevi din grupurile dezavantajate statul poate finanţa programul de la bugetul de stat, în fapt, tocmai cei care au cea mai mare nevoie de sprijin suplimentar nu au acces la program: copii şi tineri din familii cu statut socio-economic scăzut, copii şi tineri din zonele rurale, romi şi alte grupuri marginalizate. Şcolile din comunităţi defavorizate au resurse limitate care nu le acoperă nici costurile de bază, astfel că nu pot organiza cu resurse proprii activităţi de sprijin pentru elevi. Susţinerea costurilor unui astfel de program de către părinţi - aşa cum se întâmplă în majoritatea şcolilor în care există în prezent SdS - este imposibilă în aceste cazuri. Soluţia ar fi alocarea de resurse de la bugetul de stat destinate implementării la nivel naţional a programului SdS, cu prioritizarea anuală a unităţilor şcolare beneficiare, în funcţie de gradul de risc al elevilor din şcoală, arată asociaţia.

"Semnalăm faptul că propunerea legislativă Pl-x nr. 472/2015 pentru modificarea articolului 58 alin. 4 din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 (tichete individuale pentru SdS în valoare de 200/lună) nu este o soluţie pentru copiii din medii dezavantajate, ci are efect doar asupra elevilor din familii care îşi permit să plătească servicii „after school”. Adresată acestei categorii de elevi, măsura nu ar avea impact în planul diminuării absenteismului şi abandonului şcolar, deoarece studiile ne arată clar că cei expuşi acestor riscuri sunt elevii cărora familiile nu şi-ar permite să le plătească „after school”, şi anume: copii şi tineri din familii cu statut socio-economic scăzut; copii si tineri din zonele rurale; romi şi alte grupuri marginalizate. O modificare legislativă în acest sens ar duce la perpetuarea şi adâncirea şi mai mare a discrepanţelor educaţionale şi sociale deja existente între rural – urban, între săraci şi bogaţi, beneficiarii principali ai aprobării Pl-x nr. 472/2015 fiind de fapt patronii din „industria after school”", mai spune asociaţia.