Un parlamentar român vrea o lege mai aspră pentru hărţuirea sexuală, după campania #metoo. Opt din zece românce nu se simt în siguranţă când merg noaptea pe stradă

„Hărţuirea în spaţiile publice afectează un număr foarte mare de fete şi femei din România. Un semnal de alarmă privind amploarea acestui fenomen a fost dat recent de campania #metoo, la care au aderat inclusiv persoane publice şi politiciene. Opt din zece românce spun că nu se simt în siguranţă când merg pe stradă noaptea, iar patru din zece nu se simt în siguranţă nici în timpul zilei. Şapte din zece femei din România nu se aşteaptă ca vreo altă persoană să intervină dacă sunt hărţuite pe stradă”, precizează Bîzgan, într-un comunicat de presă.

În prezent, nu există în România o prevedere care să sanţioneze hărţuirea în spaţiile publice, în ciuda solicitărilor repetate atât din partea societăţii civile, cât şi a directivelor europene, mai spune deputatul.

„Mai mult, nu există alt cadru sancţionator pentru hărţuire, hărţuire sexuală sau hărţuire psihologică decât cel din Codul Penal, în care definirile restrictive se aplică doar relaţiilor de muncă”, susţine iniţiatorul în documentul citat.

Potrivit expunerii de motive a proiectului, sancţionarea contravenţională nu va înlătura eventualul caracter penal al faptelor.

„Este interzis orice comportament de hărţuire, hărţuire sexuală sau sau hărţuire psihologică definite conform prezentei legi, atât în public, cât şi în privat. Săvârşirea în public de acte de hărţuire, hărţuire sexuală sau hărţuire psihologică definite conform prezentei legi, constituie circumstanţă agravantă”, potrivit textului normativ.

Dacă faptele nu constituie infracţiuni, acestea vor fi sancţionate cu amendă contravenţională de la 3.000 de lei la 100.000 lei.

Ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne vor avea competenţa de a constata contravenţiile privind faptele de hărţuire, hărţuire sexuală sau hărţuire psihologică, atât în public, cât şi în privat, se arată în textul legislativ.

Iniţiativa legislativă a fost depusă la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, şi a fost semnată de 75 de parlamentari din toate formaţiunile politice.