Un sfert din iniţiativele legislative ale lui Boldea se referă la corupţie, sistemul judiciar şi la DIICOT

În propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, cu modificările şi completările ulterioare, al cărei unic iniţiator este, Boldea susţine ca audierea părţilor şi a participanţilor în cauzele de competenţa DNA să fie înregistrată audio şi video, stabilindu-se prin mijloace tehnice data şi ora la care a fost finalizată audierea, iar lipsa înregistrării ataşate semmnăturii olografe atrage nulitatea absolută a probei administrate.

Propunerea a trecut de Camera Deputaţilor şi se află pe ordinea de zi a plenului Senatului.

O altă propunere a lui Boldea, referitoare la modificarea şi completarea Legii nr. 508 din 17 noiembrie 2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism conţine prevederi similare.

În ambele cazuri, argumentele sale se referă la situaţiile în care părţile implicate sau martorii au fost forţaţi să facă anumite declaraţii, în care le-au fost dictate declaraţiile, au fost în "stare fizică de maximă oboseală" din cauza orei înaintate la care a a vut loc audierea sau le-au fost consemnate declaraţii diferite.

Mihail Boldea s-a numărat şi printre parlamentarii care au dorit modificarea Statutului judecătorilor şi procurorilor, astfel încât aceştia să poată exercita funcţii didactice în instituţii de învăţământ superior de pe raza teritorială a Curţii de Apel la care activează.

În 2009, Boldea a fost unul dintre iniţiatorii unei propuneri de modificare a Codului Penal, propunere care însă a fost retrasă chiar de către iniţiatori.

O altă iniţiativă este cea de modificare şi completare a art.82¹ din Legea nr.161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, care prevede că "deputatul sau senatorul care, pe durata exercitării mandatului, doreşte să exercite şi profesia de avocat nu poate să pledeze în cauzele civile ce se judecă de judecătorii".

De asemenea, parlamentarul aflat într-o astfel de situaţie nu poate acorda asistenţă juridică învinuiţilor sau inculpaţilor în cauze penale privind infracţiuni contra siguranţei statului, infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei şi infracţiunile contra păcii şi omenirii. Această lege a fost a trimisă la promulgare, însă şeful statului a cerut reexaminarea.

Boldea este unic iniţiator al unei modificări a Codului Penal conform căreia "fapta săvârşită de un procuror, judecător, poliţist, jandarm sau oricare altă persoană care prin natura funcţiei sale are acces la informaţii din dosarele penale de a divulga, transmite sau face publice în orice mod, direct sau indirect, date sau informaţii din aceste dosare înainte de pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani şi cu interzicerea unor drepturi". Legea a fost respinsă de Senat şi se află în dezbaterea comisiilor Camerei.

Un proiect de modificare a Codului de procedură penală iniţiat tot de Mihail Boldea propune ca încheierea prin care s-a hotărât asupra prelungirii arestării să poată fi atacată cu recurs de către procuror sau de cătrre inculpat "în termen de 24 de ore de la pronunţare pentru cei prezenţi sau de la comunicare, pentru cei lipsă".

Boldea se numără şi printre autorii propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, care reglementează munca şi salarizarea persoanelor aflate în detenţie.

"Situaţia deţinuţilor din penitenciare este diferită de cea a cetăţenilor României din foarte multe puncte de vedere", îşi încep iniţiatorii proiectului expunerea de motive.

Această lege a fost respinsă definitiv, ca de altfel alte trei propuneri de modificare a Codului Penal sau a legislaţiei anticorupţie. Tot Mihail Boldea a iniţiat şi modificarea Legii nr.302 din 28 iunie 2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, şi această iniţiativă fiind respinsă definitiv.

Mihail Boldea a adresat şi 46 de interpelări, referitoare la blocajul financiar din sistemul judiciar al judeţului Galaţi, dar şi către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în legătură cu mai multe petiţii ale unor persoane care nu-şi primiseră despăgubirile pentru imobilele deţinute.

Potrivit procurorilor DIICOT sunt date şi indicii rezonabile în legătură cu participaţia penală a deputatului Mihail Boldea, în perioada 2006 - 2011, în obţinerea unor importante foloase materiale, injuste, prin inducerea în eroare a unor persoane, cu ocazia încheierii unor contracte de vânzare-cumpărare ale unor imobile, ascunzând situaţia juridică reală a acestora ori existenţei unor convenţii comerciale în ceea ce priveşte bunurile.

Pentru obţinerea foloaselor materiale injuste, în perioada 2006 - 2008, deputatul Boldea (fost PDL) ar fi constituit un grup infracţional organizat împreună cu Mihaela Cristina Bolboceanu - avocat în cadrul Baroului Galaţi, Aurica Maria Luchiniuc - arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Galaţi şi fost subprefect al judeţului Galaţi, Elena Petrea - secretar în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură "Boldea Mihail" şi Tănase Petrică.

Potrivit DIICOT, în acest caz Mihail Boldea este cercetat pentru că ar fi determinat alte persoane să falsifice o serie de documente oficiale, respectiv patru hotărâri, patru expertize judiciare, adrese ca fiind emise de Primăria municipiului Galaţi, de la Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Galaţi sau de la Trezoreria municipiului Galaţi. Ulterior, aceste documente au fost folosite în faţa instanţelor de judecată ori a altor instituţii şi autorităţi în vederea obţinerii, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra unui număr de nouă imobile de pe raza municipiului Galaţi.

Astfel, ar fi fost atestate fapte sau împrejurări necorespunzătoare cu adevărul, respectiv s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti ori s-au efectuat menţiuni în registrele Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Galaţi.

Boldea este acuzat şi de spălare de bani, respectiv că ar fi ajutat terţe persoane în a ascunde ori a disimula proprietatea unor bunuri imobile ori drepturi asupra unor astfel de bunuri, deşi ştia că acestea provin din comiterea unor infracţiuni, cum ar fi fapte legate de traficul de fiinţe umane. Totodată, deputatul ar fi ajutat la dobândirea unor bunuri imobile (terenuri, clădiri şi apartamente), cunoscând că acestea provin din comiterea unor infracţiuni.

În prezent, Boldea a părăsit teritoriul României, el trecând prin Vama Giurgiu şi ajungând în Turcia de unde a plecat către o altă destinaţie, la bordul unui avion.

Procurorul general Laura Codruţa Kovesi a declarat, joi, că autorităţile române au stabilit oarecum traseul pe care acesta l-a urmat.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a dispus, joi, emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele deputatului Mihail Boldea, acesta urmând să fie dat în urmărire generală şi internaţională.

(Material realizat de Departamentul Politic, politic@mediafax.ro)