Un slovac, implicat în transportul ilegal de migranţi din Moldova, condamnat la 2,6 ani de detenţie

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, joi, 19 mai, menţinerea pedepsei aplicată de Curtea de Apel Oradea în cazul cetăţeanului slovac Roman Kosorinsky (30 de ani), condamnat şi în Serbia, în anul 2007, la 11 luni de detenţie.

În 27 ianuarie 2011, Curtea de Apel Oradea decisese condamnarea slovacului la doi ani şi jumătate de închisoare, în aceasta fiind contopită şi pedeapsa aplicată de judecătorii sârbi, procurorii nemulţumiţi de soluţie făcând recurs, care a fost respins, joi, de către ICCJ.

În 10 decembrie 2007, slovacul - pe numele căruia Tribunalul Bucureşti a emis, în august 2006, un mandat de arestare preventivă în lipsă pentru trafic de migranţi şi constituire a unui grup de criminalitate organizată - a fost extrădat din Serbia. El a rămas în arest până în decembrie 2008, când a fost eliberat şi i s-a interzis a părăsi România.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) l-au trimis în judecată pe Roman Kosorinsky, sub acuzaţiile de trafic de migranţi şi constituire a unui grup de criminalitate organizată.

Anchetatorii au stabilit că în cursul anului 2006, Roman Kosorinsky s-a implicat în constituirea unei grupări de criminalitate organizată transfrontalieră, bine constituită, activitatea infracţională fiind axată pe racolarea de cetăţeni din Republica Moldova care urmau să fie transportaţi ilegal în diverse state europene.

În urma cercetărilor iniţiale în acest caz au fost trimişi în judecată Regina Richards şi Jan Simak. Totodată, procurorii au dispus prin rechizitoriu separarea cauzei faţă de Roman Kosorinsky.

Potrivit procurorilor, membrii grupării erau împărţiţi pe trei segmente. Astfel, un segment se ocupa de racolarea şi organizarea cetăţenilor moldoveni pentru a fi aduşi în România, ca ţară de tranzit, un altul - format din cetăţeni români - se ocupa de găsirea locaţiilor în care să fie cazaţi migranţii şi a mijloacelor de transport pentru trecerea frontierei în mod ilegal.

Cel de al treilea segment - format din cetăţeni slovaci - se ocupau cu asigurarea cadrului legal al trimiterii în România a unor mijloace de transport ce urmau a fi folosite pentru transportul aşa-ziselor mărfuri şi a asigurării legăturii dintre români şi slovaci, pentru a nu exista posibilitatea înşelării membrilor reţelei cu privire la sumele de bani obţinute din această activitate.

După trecerea frauduloasă a frontierei, intervenea segmentul patru al grupării - format din cetăţeni maghiari - care avea ca atribuţie preluarea migranţilor, cazarea la diferite locaţii din Ungaria, care este folosită tot ca ţară de tranzit a migranţilor, şi asigurarea mijloacelor de transport necesare deplasării acestora către Italia.

Potrivit pe DIICOT, pe teritoriul României au intrat 108 cetăţeni moldoveni care intenţionau să ajungă în Italia. Astfel, pentru trecerea frauduloasă a frontierei româno-maghiare, cetăţenii moldoveni erau racolaţi de către membrii grupării de criminalitate organizată, cărora le plăteau diverse sume de bani. Dacă migranţii trebuiau duşi până în Ungaria, aceştia trebuia să plătească 1.000 de euro de persoană, bani care ajungeau la Kosorinsky. După audierea de către autorităţile române, moldoveni s-au reîntors în Republica Moldova.