Sociologului francez Laurent Mucchielli a dezbătut pe larg problema celor două studii care par să evidenţieze lipsa de eficienţă a hidroxiclorochinei, tratament promovat de Didier Raoult, în tratarea COVID-19. Rezultatele studiilor au fost dezbătute pe larg în presa franceză, a scris sociologul, sâmbătă.
Acesta şi-a propus să demonstreze că mesajul transmis de presa franceză este eronat şi că majoritatea jurnaliştilor francezi nu pot citi un articol ştiinţific şi nici măcar nu consideră necesar să înveţe să facă acest lucru. În esenţă, studiile nu ar contrazice deloc tratamentul propus de Didier Raoult. Mai mult, SUA va dezvolta un amplu studiu privind acest tratament, a atras atenţia sociologul Laurent Mucchielli.
Redăm mai jos argumentele prezentate de specialistul francez.
Un excelent concert de copy-paste
Stirile au aparut ieri dimineaţă - 15 mai 2020 - pe BFMTV (televiziune privată) apoi pe France Info (post de radio public), iar apoi pe site-ul France Info. Toate acestea au avut ca punct de pornire ştirile AFP din seara precedentă.
Iată titlul promovat de BFMTV: „Coronavirus: hidroxiclorochina nu este eficientă, reiese din două studii". Câteva extrase din conţinut: „Primul studiu, realizat de cercetătorii francezi, concluzionează că acest derivat al clorochininei antimalarice nu reduce semnificativ riscurile de internare la terapie intensivă sau numărul de decese în cazul pacienţilor internaţi cu pneumonie din cauza COVID-19. Conform celui de-al doilea studiu, realizat de o echipă chineză, hidoxiclorochina nu elimină virusul mai repede decât tratamentele standard, la pacienţii internaţi cu o formă uşoară sau moderată de COVID-19. În plus, efectele secundare sunt destul de importante”.
Titlul promovat de France Info a fost: „Coronavirus: două studii concluzionează că hidroxiclorochina este ineficientă împotriva COVID-19” etc.
Ce spun cele două studii ştiinţifice (şi ce nu spun)
Studiul francez, ce are aproximativ treizeci de autori (inclusiv faimosul adversar al lui D. Raoult, F.-X. Lescure, care are legaturi cu laboratorul Gilead), a fost iniţiat in martie. Nu este un studiu randomizat. Este vorba de 181 de pacienţi spitalizaţi pentru pneumonie şi care au nevoie de asistenţă respiratorie. Dintre aceştia, 84 de pacienţi au primit hidroxiclorochină în 48 de ore de la internarea în spital şi alţi 89 n-au primit (acesta este grupul de control). În a 21-a zi de la intrarea în spital, starea de sănătate a celor două grupuri de pacienţi nu a arătat nicio diferenţă semnificativă.
Acest studiu prezintă cinci probleme. Prima este numărul redus de subiecţi. A doua este stadiul deja avansat al bolii în cazul acestora. A treia este că acest studiu nu este randomizat, o critică adusă constant cercetărilor IHU din Marsilia. A patra - de departe cea mai importanta - este că studiul nu testează protocolul Raoult, deoarece acesta din urmă combină hidroxiclorochina cu un antibiotic (azitromicină). În fine, a cincea problemă este cu atât mai vicleană cu cât autorii articolului au încercat să o ascundă (ceea ce nu a scapat echipei prof. Raoult). Problema este că, fără a anunţa acest lucru în metodologia stabilită la început, studiul francez a tratat de fapt 15 pacienţi cu o combinaţie de hidroxicloroquina şi azitromicină. Rezultatul (foarte favorabil protocolului Raoult, deci neplacut redactorilor articolului), a fost următorul: „Niciunul dintre cei 15 pacienţi care au primit o combinaţie de hidroxiclorochină şi azitromicină nu au fost transferaţi la terapie intensivă şi niciunul nu a murit”.
Din câte ştim, niciunul dintre jurnaliştii care au comentat acest studiu nu a vorbit despre vreunul dintre aceste cinci puncte (şi cu siguranţă nu despre ultimele două).
Studiul din China, realizat de 20 de specialişti din mai multe spitale şi universităţi din China, a fost lansat în februarie. Cercetarea a fost efectuată pe 150 de pacienţi spitalizaţi, ce se aflau într-un stadiu încă „moderat” al bolii.
Timp de 28 de zile, jumătate dintre pacienţi au primit hidroxiclorochină, iar cealaltă jumătate nu a primit (acesta este grupul de control care a primit „îngrijire standard”, a cărei natură nu este cunoscută, însă nu este neapărat exact aceeaşi ca în protocoalele franceze). Studiul este randomizat. Rezultatul este absenţa unei diferenţe semnificative în evoluţia stării de sănătate a pacienţilor, la sfârşitul perioadei de observare.
Care sunt problemele aici?
Prima este din nou numărul redus de cazuri. A doua este doza de hidroxiclorochină (care este dublă în raport cu cea utilizată la Marsilia). A treia este că, din nou, acest studiu nu testează protocolul Raoult deoarece acesta din urmă foloseşte şi azitromicina, aici absentă. În cele din urmă, a patra problemă rezidă în celebrul „efecte nedorite” în special „cardiace” asupra cărora insistă atât de mult jurnaliştii citaţi. Jurnaliştii au citit doar rezumatul studiului şi nu textul complet, în care se precizează că aceste efecte nedorite sunt în principal diaree (pentru 10% dintre pacienţii cu hidroxiclorochină) şi că singurele 2 cazuri mai grave constau în infecţii respiratorii şi nu probleme cardiace.
Din nou, niciunul dintre jurnalişti nu a mentionat niciunul dintre aceste patru puncte.
Concluzie
Cele două studii prezentate ca şi cum ar contrazice argumentele profesorului Raoult nu testează de fapt protocolul său (sau încearcă să-l ascundă, atunci când protocolul este testat parţial). Totodată, este vorba de studii efectuate pe un număr foarte mic de pacienţi (181 şi, respectiv 150). Aceşti jurnalişti (care sunt printre cei mai cunoscuţi) nu lucrează serios, distorsionează conştient sau inconştient realitatea pentru a-şi confirma mai bine prejudecăţile. Prejudecăţi care coincid perfect cu comunicarea oficială a guvernului. Fiecare trage concluziile pe care le doreşte. Însă faptele sunt altele, iar urmările crizei pot fi dureroase pentru presă.
Post Scriptum
Între timp, în Statele Unite, tot mai mulţi medici de pretutindeni au solicitat guvernatorilor statelor testarea protocolului Raoult. Institutele Naţionale de Sănătate au anunţat (pe 14 mai) lansarea unui studiu clinic amplu, pentru a evalua dacă hidroxiclorochina şi azitromicina pot preveni spitalizarea şi moartea legate de COVID-19. Dar este posibil sa nu fi existat nici o stire AFP pe acest subiect.”
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.