Unde se situa Sebastian Ghiţă în urmă cu 10 ani, ce averea avea şi ce spunea despre afacerile sale prospere cu statul. Imagini de ARHIVĂ senzaţionale

În urmă cu 10 ani, la 29 de ani, Sebastian Ghiţă avea 35 de milioane de euro avere. O imagine controversată, dar şi un succes pe măsură. "Sebastian Ghita este unul dintre cei mai tineri antreprenori multimilionari din Romania. Cum a ajuns aici? Mult fler, dar si o geanta de piele, care ii poarta noroc de 10 ani incoace", scria Business Magazin, într-un articol din decembrie 2007, titrat "Cel mai tânăr milionar"

Urmărește

6259 afișări

Unde se situa Sebastian Ghiţă în urmă cu 10 ani, ce averea avea şi ce spunea despre afacerile sale prospere cu statul

Cum se poate că la nici 30 de ani să fii unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din România? "Iei decizii şi îţi asumi riscuri", spune Sebastian Ghiţă, fondatorul grupului de firme Asesoft. Sau, după cum spun alţii, participi la licitaţii cu statul şi te transformi din contribuabil în furnizor, iar statul devine din "autoritate"-client.

Care este însă, "preţul" pe care trebuie să îl"plăteşti" pentru un astfel de client? "Dacă te întâlneşti cu un om şi nu poţi să ţi-l faci prieten, încearcă măcar să nu ţi-l faci duşman", este cel mai important sfat pe care tânărul ploieştean l-a primit de la tatăl sau. La 10 ani de la debutul sau în business, cel mai tânăr milionar român se lăuda cu o bază relaţională importantă, care l-a ajutat în parcursul sau şi fără de care, poate, că lucrurile ar fi stat altfel. Ce ar putea explică uşurinţă cu care Ghiţă îşi face relaţii este "carismă". A ştiut dintotdeauna că trebuie să te faci plăcut; că odată ce ai câştigat încrederea partenerului de afaceri, businessul este că şi încheiat. "Încerc să mă fac plăcut. Nu ştiu cât de carismatic sunt; ştiu însă că politeţea nu te costă nimic, dar cumpără totul."

VEZI AICI IMAGINI de arhivă senzaţionale

Milionarul rebel

Însă de câtă politeţe trebuie să dai dovadă că să fii luat în seamă de oameni de afaceri la vârstă de doar 15 ani? Probabil de foarte multă, pentru că antreprenorul precoce a avut primii clienţi încă din clasă a 9-a. Atunci a făcut şi prima afacere ? producea cărţi de vizită pentru antreprenorii sau managerii din diverse companii din Ploieşti. În acest fel şi-a făcut primele "relaţii importante", care i-au schimbat definitiv traseul vieţii. Susţine că bază relaţională şi-a format-o singur; nu a avut părinţi în poziţii importante sau rude care să-i facă legătură cu"oameni cheie" şi consideră că cel mai important lucru într-o relaţie este seriozitatea.

"Relaţiile între oameni nu se fac trăgând linie după fiecare etapă; relaţiile între oameni se fac având încredere şi investind foarte mult timp, răbdare şi bunăvoinţă. De-a lungul a 10 ani am cunoscut foarte mulţi oameni care astăzi îmi dau posibilitatea să spun/admit că am un bagaj relaţional extrem de util, de plăcut şi de important pentru mine."

Pe lângă afacerea cu cărţi de vizită, Ghiţă a mai făcut bani din programe de informatică, din vânzarea de calculatoare, scrierea de software sau orice activitate "IT related". El a fost cel care a scris un soft pentru automatizarea barajului de la Maneciu pe când era încă în liceu. Că elev i-a plăcut să înveţe, mai ales informatică, la care era olimpic, dar i-a plăcut mai mult să aibă iniţiativă. Aşa că în clasă a 10-a a renunţat la concursurile de informatică pentru că îi afectau "procesul de producţie".

După terminarea liceului, Ghiţă a fost singurul dintre colegi care a rămas în Ploieşti. Atunci, la vârstă de 18 ani, a pus bazele Asesoft.

"Am început singur, pentru că toţi colegii cu care plănuisem să fac această afacere şi care acum sunt directori şi acţionari în grupul de firme Asesoft au plecat la facultate să îşi bucure mămicile. Numai eu am fost 'derbedeu' şi am rămas în Ploieşti".

Ghiţă pune creşterea rapidă a companiei pe seamă perioadei propice dezvoltării businessurilor.

Dar de unde ştia un tânăr absolvent de liceu că cei mai mulţi bani se fac din afaceri cu statul? Cine i-a vândut pontul? Şeful Asesoft susţine: "Nimeni!". Argumentul? Destul de sec pentru a fi considerat unic: "Legislaţia României obligă orice instituţie a statului să facă anunţuri publice în Monitorul Oficial şi mai târziu pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice cu privire la licitaţiile care au loc". În plus, Ghiţă spune că nu înţelege de ce toată lumea pune sub semnul întrebării şi găseşte foarte dubios faptul că lucrează cu statul. "Cine să facă afaceri cu statul român? Nemţii? Eu m-am născut aici, am crescut aici, am fost educat de familia mea, de statul român... cine să muncească pentru el?" Şi totuşi, am putea să ne gândim că Sebastian Ghiţă a reuşit să fie unul dintre cei mai bogaţi"bugetari" dintre antreprenorii români şi chiar din istorie, având un salariu mediu anual de 3,5 milioane de euro.

Licitaţie la majorat

La 18 ani a început să urmărească atent anunturile de licitaţii din Monitorul Oficial şi se înscria la toate cele care erau pe domeniul lui. "Sigur că la început mare parte dintre ele le pierdeam, dar după aceea, încet, încet am căpătat experienţă, am început să înţelegem ce îşi doresc clienţii de la noi-fie ei de stat sau privaţi-şi am început să câştigăm."

Prima licitaţie (pentru furnizarea unor calculatoare) a câştigat-o, în 1998, împotrivă unei companii mari din Ploieşti care se numea Sprint Computers. Ironia sorţii face că la scurt timp după aceea, Sprint Computers să dea faliment pentru că nu a reuşit să facă faţă cu bine perioadei în care rată inflaţiei era foarte mare. "Noi eram mici şi nu ne-a afectat foarte tare acea perioadă."

CITEŞTE continuarea ARTICOLULUI AICI

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria social

Citește pe alephnews.ro: Specialiștii britanici au realizat un plan alimentar pentru ultimele zile din an. Cum rămâi fresh până în 2025?

Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO

Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.