Video UNHCR: Creştere alarmantă a numărului de refugiaţi - 60 de milioane în 2014 - VIDEO

Raportul UNHCR arată că fenomenul strămutării la nivel mondial ca urmare a războaielor, a conflictelor şi a persecuţiei a atins cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată şi urmează un trend de creştere rapidă.

Raportul anual al UNHCR privind Tendinţele Globale indică o creştere semnificativă a numărului de persoane forţate să îşi părăsească propriile case, 59,5 milioane de persoane fiind strămutate forţat la finele anului 2014, comparativ cu cele 51,2 milioane din anul anterior şi cele 37,5 milioane cu zece ani în urmă. Acest nivel, faţă de 2013, reprezintă cea mai mare creştere înregistrată vreodată într-un singur an.

Principala accelerare a fenomenului s-a întrevăzut la începutul anului 2011, odată cu izbucnirea războiului din Siria, acesta devenind cel mai semnificativ factor de strămutare la nivel mondial. În 2014, în medie 42.500 de persoane au devenit zilnic refugiaţi, solicitanţi de azil sau persoane strămutate intern, ceea ce corespunde unei creşteri de patru ori a acestor cifre în numai patru ani. La nivel mondial, una din 122 de persoane este fie refugiat, strămutată intern sau solicitant de azil. Dacă ar fi vorba de populaţia unei ţări, această cifră (59,5 mil) ar reprezenta a 24-a cea mai populată ţară din lume.

"Suntem martorii unei schimbări de paradigmă, ai unei alunecări necontrolate într-o eră în care amploarea fenomenului global al strămutării forţate, precum şi răspunsul necesar depăşesc, în mod clar, orice valori şi necesităţi înregistrate vreodată în acest sens", este de părere Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi, António Guterres. "Este înspăimântător că, pe de o parte, există, din ce în ce mai mult, o atitudine de impunitate faţă de cei care pornesc conflictele şi, pe de altă parte, comunitatea internaţională pare complet incapabilă să coopereze pentru a pune capăt războaielor şi pentru a menţine pacea", spune Guterres.

Raportul UNHCR arată că, în tot mai multe regiuni, numărul de refugiaţi şi persoane strămutate intern este în creştere

În ultimii cinci ani au izbucnit sau s-au reactivat cel puţin 15 conflicte: opt în Africa (Coasta de Fildeş, Republica Centrafricană, Libia, Mali, partea de nord-est a Nigeriei, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud şi, anul acesta, Burundi); trei în Orientul Mijlociu (Siria, Irak şi Yemen); unul în Europa (Ucraina) şi trei în Asia (Kîrgîzstan şi în mai multe regiuni ale Myanmarului şi ale Pakistanului). Câteva dintre aceste crize au fost soluţionate, în timp ce majoritatea încă generează noi persoane strămutate. În 2014, numai 126.800 de refugiaţi au putut reveni acasă, în ţara de origine, cifra menţionată reprezentând cea mai scăzută valoare înregistrată în ultimii 31 de ani.

Pe de altă parte, conflictele şi instabilitatea care durează de zeci de ani, din Afganistan, Somalia şi alte regiuni ale lumii înseamnă că milioane de oameni din aceste zone rămân tot pe drumuri sau – o situaţie din ce în ce mai des întâlnită – rămân ani de zile la marginea societăţii, confruntându-se cu insecuritatea paralizantă a statutului de persoane strămutate sau refugiaţi pe termen lung. Una dintre cele mai recente şi extrem de vizibile consecinţe ale conflictelor mondiale şi ale suferinţelor teribile pe care acestea le cauzează este şi creşterea dramatică a numărului de refugiaţi aflaţi în căutarea unui loc sigur în care să trăiască şi pentru care sunt dispuşi să se aventureze în călătorii periculoase pe mare, inclusiv pe Marea Mediterană, în Golful Aden şi Marea Roşie, precum şi Asia de Sud-Est.

Jumătate dintre aceşti oameni sunt copii

Raportul UNHCR "Tendinţe Globale" indică faptul că, numai în 2014, 13,9 milioane de persoane au devenit persoane strămutate – de patru ori mai mult decât cifra înregistrată în 2010. La nivel mondial, vorbim de 19,5 milioane de refugiaţi (în creştere de la 16,7 milioane în 2013), 38,2 de milioane de persoane strămutate în propriile ţări (în creştere de la 33,3 milioane în 2013), în timp ce 1,8 milioane de oameni aşteptau soluţionarea cererilor acestora de azil (faţă de 1,2 milioane în 2013). În mod alarmant, copiii reprezintă peste jumătate din numărul refugiaţilor la nivel mondial.

"Având în vedere lipsa considerabilă a fondurilor şi deficienţele majore la nivelul regimului global de protecţie a victimelor războaielor, persoanele care necesită compasiune, ajutor şi refugiu sunt lăsate în voia sorţii", este de părere Antonio Guterres. "Într-o eră a unei strămutări în masă fără precedent, avem nevoie de un răspuns umanitar fără precedent şi de un angajament global reînnoit în sensul toleranţei şi al protecţiei persoanelor care fug din calea conflictelor şi a persecuţiei", consideră Guterres.

Siria este ţara care generează cel mai mare număr de persoane strămutate intern (7,6 milioane) şi de refugiaţi (3,88 milioane la finele anului 2014). Afghanistanul (2,59 milioane) şi Somalia (1,1 milioane) ocupă următoarele două locuri în clasamentul ţărilor care generează cei mai mulţi refugiaţi.

Chiar şi în contextul unei astfel de creşteri semnificative a acestor cifre, distribuţia globală a refugiaţilor este în continuare puternic direcţionată în afara ţărilor dezvoltate şi înspre ţări mai puţin dezvoltate. Aproape nouă din 10 refugiaţi (86%) se află în regiuni şi ţări considerate mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic. Un sfert dintre toţi refugiaţii se află în ţări care se regăsesc pe lista ONU a celor mai puţin dezvoltate ţări din lume.

Europa (în creştere 51%)

Conflictul din Ucraina, numărul record de 219.000 de traversări ale Mării Mediterane şi numărul mare de refugiaţi sirieni din Turcia – care a devenit, în 2014, ţara care găzduieşte cei mai mulţi refugiaţi din lume, cu 1,59 milioane de refugiaţi sirieni la finele anului – au captat din ce în ce mai mult atenţia publicului, cu reacţii atât pozitive, cât şi negative, în legătură cu gestionarea problemei refugiaţilor. În UE, cel mai mare volum de cereri de azil s-a înregistrat în Germania şi Suedia. Per ansamblu, cifrele aferente fenomenului strămutării forţate din Europa s-au ridicat la 6,7 milioane la finele anului, comparativ cu 4,4 milioane la finele anului 2013, majoritatea persoanelor cuprinse în această statistică fiind reprezentată de cetăţenii sirieni din Turcia şi cei ucraineni din Federaţia Rusă.
Orientul Mijlociu şi Nordul Africii (în creştere 19%).

În urma suferinţelor teribile cauzate de războiul din Siria, care a generat 7,6 milioane de persoane strămutate intern şi 3,88 milioane de persoane strămutate în regiunile din apropiere şi în regiuni mai îndepărtate, Orientul Mijlociu a devenit regiunea care generează şi găzduieşte cel mai mare număr de persoane strămutate forţat. La cifrele alarmant de ridicate din Siria se adaugă şi cele minim 2,6 milioane de persoane strămutate recent din Irak, unde 3,6 milioane de persoane erau strămutate intern la finele anului 2014, precum şi cele 309.000 de persoane strămutate recent din Libia.

Africa Subsahariană (în creştere 17%)

Adesea trecute cu vederea, numeroasele conflicte din Africa, inclusiv din Republica Centrafricană, Sudanul de Sud, Somalia, Nigeria, Republica Democrată Congo şi din alte regiuni, au generat împreună cifre imense ale persoanelor strămutate intern în 2014, la un nivel numai marginal inferior celor din Orientul Mijlociu. Per total, Africa Subsahariană a generat 3,7 milioane de refugiaţi şi 11,4 milioane de persoane strămutate intern, dintre care 4,5 milioane erau persoane strămutate în 2014. Creşterea per ansamblu de 17% exclude Nigeria, deoarece metodologia privind contorizarea persoanelor strămutate intern s-a modificat pe parcursul anului 2014, aceasta devenind o valoare statistică maximă excepţională. Etiopia a înlocuit Kenya, devenind ţara care găzduieşte cel mai mare număr de refugiaţi din Africa şi cea de-a cincea astfel de ţară la nivel mondial.

Asia (în creştere 31%)

De multă vreme una dintre principalele regiuni ale lumii care contribuie la propagarea fenomenului strămutării, Asia a înregistrat o creştere cu 31% a numărului de refugiaţi şi persoane strămutate intern în 2014, această statistică atingând o valoare de 9 milioane de oameni. Afganistanul, ţara care genera anterior cel mai mare număr de refugiaţi din lume, a cedat acest loc nefast Siriei. Fenomenul de strămutare din şi dinspre Myanmar a continuat în 2014, incluzând Rohingya din statul Rakhine, şi în regiunile Kachin şi Shanul de Nord. Iranul şi Pakistanul au rămas două dintre cele patru ţări care găzduiesc cei mai mulţi refugiaţi din lume.

America de Nord şi America de Sud (în creştere 12%)

Cele două Americi au înregistrat, de asemenea, o creştere în ceea ce priveşte strămutarea forţată. Numărul de refugiaţi columbieni a scăzut cu 36.300 la 360.300 în cursul anului, deşi acest lucru se datorează, în principal, unei revizuiri a numărului de refugiaţi raportat de Venezuela. Columbia continuă, însă, să fie una din ţările cu cea mai mare populaţie strămutată intern din lume, cifrele raportate ridicându-se la 6 milioane de persoane, 137.000 de columbieni fiind persoane strămutate recent pe parcursul anului. Cu tot mai mulţi oameni care fug din calea violenţei bandelor sau a altor forme de persecuţie în America Centrală, Statele Unite au primit cu 36.800 mai multe cereri de azil în 2013, ceea ce reprezintă o creştere de 44%.

Raportul integral "Tendinţe Globale 2014", care include aceste informaţii, precum şi alte detalii, date pe ţări, situaţii demografice, numărul de persoane care revin în ţările de origine şi estimările disponibile cu privire la populaţia apatridă, poate fi consultat la http://www.unhcr.org/2014trends.

România - 1.506 de cereri de azil în 2014, cele mai mute ale sirienilor

Conform statisticilor Inspectoratului General pentru Imigrări, în 2014, România a înregistrat 1.506 de cereri de azil (plus 114 de cereri de acces la o nouă procedură). Din totalul cererilor de azil, cele mai multe (614) au fost au fost depuse de către cetăţeni de origine siriană, fiind urmaţi de solicitanţi de origine irakiană, iraniană şi palestiniană. În 2014, un număr de 713 de persoane au primit statut de refugiat sau o altă formă de protecţie, cei mai mulţi provenind din Siria. Între 1 ianuarie - 31 mai 2015, un număr de 719 persoane au solicitat azil, dintre acestea, 343 provenind din Siria, 120 din Irak şi 21 din Ucraina.

Din 1991 şi până la 31 decembrie 2013, România a înregistrat peste 25.100 cereri de azil. Aproximativ 5.200 dintre acestea au fost aprobate, solicitanţii de azil primind o formă de protecţie în ţara noastră.