Unităţile de Primiri Urgenţe din ţară nu au personal suficient

Boeriu a precizat că sunt probleme legate de numărul de personal din medicina de urgenţă, chiar şi în centrele mari, precum Târgu Mureş.

El a precizat că problema de personal este "istorică", pentru că programul de rezidenţiat a apărut în 1993 cu un număr redus de locuri şi, la începutul anilor 1990, a existat o ambiguitate legată de viitorul acestor persoane.

"Au fost foarte multe situaţii în care colegi care au început rezidenţiatul au hotărât să-l abandoneze din cauza nesiguranţei. Din 2004-2005 s-a reglementat cât de cât, iar numărul de posturi pentru rezidenţiat a crescut considerabil. La ora actuală, avem 50 de rezidenţi în centrul din Târgu Mureş. Sunt opt centre mari în ţară de pregătire a rezidenţilor în medicină de urgenţă. În momentul de faţă, avem 22 de medici şi am mai avea nevoie cam de zece pentru a avea o schemă de personal completă", a spus Boeriu.

Acesta a adăugat că nu la Târgu Mureş este problema cea mai mare legată de personal, ci în alte zone din ţară.

"Ca exemplu pot să vă dau Bistriţa-Năsăud, unde avem colegi de la noi care merg şi fac de gardă, pentru a încerca să susţinem sistemul de acolo, pentru a nu se prăbuşi. La Sibiu avem colegi care pe partea de SMURD merg şi fac de gardă de câteva ori pe lună, pentru că personalul nu este suficient. Nu sunt probleme deosebite în marile centre universitare. Dar în teritoriu nu cred că există vreun spital judeţean de urgenţă la care UPU să fie complet acoperită din punctul de vedere al personalului necesar", a arătat Boeriu.

Potrivit acestuia, la Târnăveni, judeţul Mureş, nu există personal pentru Centrul de Primiri Urgenţe, în timp ce la Sighişoara se lucrează cu două persoane.

"Singurul oraş acoperit este Reghin. Problema nu se datorează faptului că personalul medical emigrează în străinătate, ci exista înainte de acest val de plecări", a arătat Cristian Boeriu.

Întrebat dacă personalul SMURD mai este motivat, în condiţiile de austeritate bugetară actuale, Boeriu a arătat că prin lege, în 2008, s-au acordat sporuri între 50 şi 100 la sută în UPU şi SMURD şi acestea s-au păstrat, însă şi cei implicaţi în medicina de urgenţă au suportat reducerea salariilor cu 25 la sută, aplicată în sectorul bugetar.

"Cei 25 la sută de care discutăm sigur că s-au retras şi personalului SMURD şi UPU în toată ţara. Sporurile n-au fost atinse. Pentru cadrele care zboară cu elicopterul, noi nu am avut sporuri de zbor, în primul rând, deci n-aveau ce să taie. La elicopter discutăm de plata gărzii şi indemnizaţia de zbor, care e parte din indemnizaţia de zbor a comandantului. E o indemnizaţie care nu s-a tăiat. Deci sporurile sunt cele de 50-100 la sută, la care se adaugă, sigur, cele de vechime, de condiţii grele, care au fost întotdeauna", a spus el.

Boeriu a precizat că finanţarea serviciilor de urgenţă nu implică o relaţie contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, pentru că se plăteşte direct de la Ministerul Sănătăţii, şi în acest sector nu a remarcat probleme.

De asemenea, dotarea materială de care dispune SMURD este perfect funcţională, a precizat el.

"Faţă de anul trecut sau acum doi ani, nu am remarcat să existe vreo diferenţă vis-a-vis de sumele pe care le-am solicitat şi sumele care ne-au fost virate în cont, n-aş putea să vă spun că există lipsuri deosebite de materiale şi medicamente. În ceea ce priveşte echipamentele, aparatura medicală, în anii 2007-2008, în toate UPU din Spitalele Judeţene de Urgenţă au fost reînnoite, printr-un program al Ministerului Sănătăţii, cu fonduri de la Banca Mondială. Noi lucrăm cu echipamente de doi ani, n-au ajuns în niciun caz la stadiul să trebuiască casate sau înnoite, ele sunt perfect funcţionale şi merg foarte bine", a arătat acesta.