UNJR cere Guvernului să ţină cont de toate propunerile

"UNJR rămâne ferm dedicată tuturor eforturilor şi acţiunilor pentru consolidarea statului judecătorilor. În acest sens, UNJR constată cu satisfacţie că principiul “separării carierelor”, susţinut de UNJR dar contestat acerb, inclusiv prin proteste stradale, în timpul dezbaterilor parlamentare din 2017-2018 de o parte a sistemului, este acum apărat tot prin proteste chiar de cei care iniţial s-au opus introducerii acestuia în lege. Ne aşteptăm ca Guvernul să ţină cont de propunerile pe care atât UNJR, cât şi ceilalti participanti la dialog le-au facut pentru imbuntăţirea OUG 7/2019, precum şi să respecte principiile cooperarii loiale şi transparenţei decizionale', se arată în comunicatul remis MEDIAFAX.

UNJR a solicitat modificarea sau eliminarea urmăoarelor articole:

1. Accederea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justiţie: Prin OUG 7/2019 s-a modificat art. 44 alin. (1) din Legea 303/2004 privind vechimea de accedere “pe loc” la PICCJ, de la 18 ani la 10 ani, vechime de 10 ani care este necesară şi pentru curţile de apel. Pozitia UNJR a fost de revenire la vechimea de 18 ani pentru a accede la PICCJ

“În conditiile in care salarizarea judecatorilor si procurorilor este egala in functie de grad, se impune ca si conditiile de vechime in promovare sa fie identice. Pentru promovarea in functia de judecator la ICCJ a ramas prevazuta vechimea de 18 ani. Nu se justifica vechimile diferite pentru grade profesionale similare”, a arătat UNJR în punctul de vedere trimis Guvernului.

2. Condiţiile pentru accedere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: Prin modicarea legilor justitiei in Parlament s-a stabilit la art. 52 alin. (3) din Legea 303/2004 ca vechim4ea să fie de cel puţin 3 ani funcţia de judecător la curtea de apel, calificativul «foarte bine» la ultimele 3 evaluări, judecătorii nu au fost sanctionaţi disciplinar în ultimii 3 ani. Prin OUG 7/2019 s-a modificat vechimea, care sa o include si pe cea de procuror, astfel: “[…] au o vechime de cel putin 18 ani in functiile prevazute la art. 44 alin. (1)”. UNJR a solicitat revenirea la forma anterioară a legii, aşa cum a fost adoptată de Parlament.

“Textul încalcă principiul separării carierelor, stipulat in art. 1 alin. (2) din Legea 303/2004: «Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor şi nici procurorii in cea a judecatorilor», transmite UNJR.

"In plus, a existat o perioada in care fostilor procurori DNA si DIICOT li s-au recunoscut gradul de ICCJ, chiar daca, in realitate, aveau grad de tribunal sau judecatorie. O parte din acesti procurori s-au transferat apoi judecatori direct la curti de apel. Modificarea din OUG, prin urmare, le deschide din nou acestora accesul la instante superioare si ICCJ, fara sa fi trecut prin celelalte grade de jurisdictie si fara ca acesti procurori sa parcurga examenele de promovare indispensabile pentru judecatori pentru a accede la un grad profesional superior”, a argumentat UNJR.

3. Conditiile pentru numirea in functiile de conducere din parchete: Anterior adoptarii OUG 7/2019, art. 54 alin. (1) din Legea 303/2004 prevederea că aceştia erau numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul secţiei pentru procurori din CSM, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani în functia de judecător sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data”.
Prin OUG 7/2019 articolul a fost modificat astfel: “Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, adjunctii acestuia, precum si procurorii sefi de sectii ai acestor parchete sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii in functie sau dintre judecatorii care au indeplinit functia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data”.
UNJR a solicitat revenirea la forma anterioara a legii, asa cum a fost adoptata de Parlament.

“In primul rand, se modifica competenta de avizare a propunerilor pentru ocuparea functiilor de cel mai inalt grad in parchete, aceasta trecand de la Sectia pentru procurori la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.In al doilea rand, se confera posibilitatea unui judecator, care a fost procuror in trecut, sa devina sef intr-un parchet. Ambele modificari reprezinta o incalcare grava a separarii carierelor, ce nu poate fi acceptata. Pe de alta parte, acest text incalca grav statutul constitutional al judecatorilor. Acestia sunt independenti si se supun numai legii, pe cand procurorii, inclusiv procurorii sefi, isi desfasoara activitatea potrivit principiului controlului ierarhic, sub autoritatea Ministrului Justitiei. Un judecator NU poate fi in acelasi timp independent, supus numai legii, si procuror aflat sub control ierarhic si sub autoritatea ministrului justitiei! Este o incompatibilitate absoluta. O alta problema este legata de renuntarea cu totul la un minim de vechime cerut pentru numirea in aceste functii de conducere. Este complet irational ca, pentru a fi de exemplu Procuror General la nivelul curtii de apel legea sa pretinda minim 10 ani vechime, dar pentru functiile ierarhic superioare, astfel de conditii sa nu existe”, a aratat UNJR in punctul de vedere trimis Guvernului.

4. Delegarea in functiile din parchetele unde pozitiile sunt ocupate prin numirea de catre Presedintele Romaniei. Prin OUG 7/2019, la articolul 57, dupa alineatul (7), s-a introdus un nou alineat cu urmatorul cuprins: “(7^1) Procurorii nu pot fi delegati in functiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Presedintele Romaniei”.

Desi nu a propus un text concret de modificare, pozitia UNJR a fost ca “pe de o parte textul ordonantei nu rezolva problema abuzului de delegari, iar pe de alta parte creaza o noua problema, prin adaugarea riscului crearii unor blocaje in activitatea acestor parchete in cazul intreruperii intempestive a mandatului (deces, demisie, revocare, etc.)”.
UNJR a propus gasirea unei formule echilibrate, care sa asigure atat dezideratul ca aceste functii de conducere din parchete sa fie ocupate prin numire, conform legii, cat si sa asigure continuitatea activitatii in parchete in situatia in care functia ocupata prin numire devine vacanta.\

5. Conditia bunei reputatii: Prin modificarea legilor justitiei in Parlament, art. 65 – privind cazurile pentru eliberarea din functie – a fost modificat la alin. (1) lit. i) astfel: “neindeplinirea conditiilor prevazute la art. 14 alin. (2) lit. a) si e) ori a conditiei privind lipsa cazierului fiscal, daca in acest ultim caz se apreciaza ca nu se impune mentinerea in functie”.

Prin OUG 7/2019 textul articolului a fost modificat, revenindu-se la forma anterioara modificarii din Parlament, astfel: “neindeplinirea conditiilor prevazute la art. 14 alin. (2) lit. a) si e) ori a conditiei privind buna reputatie, daca in acest din urma caz se apreciaza ca nu se impune mentinerea in functie”.

UNJR a solicitat revenirea la forma anterioara a textului, asa cum a fost adoptata de catre Parlament. “Excluderea conditiei bunei reputatii ca si motiv pentru eliberarea din functie a fost sustinuta de UNJR cu ocazia modificarii legilor justitiei in Parlament. Indeplinirea conditia bunei reputatii este verificata la intrarea in magistratura. Din momentul in care candidatii, odata verificati a avea buna reputatie, devin judecatori sau procurori, ei se supun normelor ce reglementeaza profesia, fiind raspunzatori pentru abateri prin intermediul raspunderii disciplinare. In cadrul acestei proceduri beneficiaza de toate garantiile referitoare la dreptul la aparare, conditie care nu este respectata de o procedura extrem de laxa si subiectiva, cum este aceea a bunei reputatii. Cu alte cuvinte, exista deja un remediu pentru sanctionarea magistratilor si mentinerea bunei lor reputatii, un nou filtru fiind excesiv si periculos prin arbitrariul permis. De altfel, caracterul lax al acestui termen a permis folosirea sa arbitrara in trecut, cu atat mai mult impunandu-se eliminarea sa”, a sustinut UNJR in punctul de vedere trimis Guvernului.

6. Procurorul ierarhic superior la Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie Prin OUG 7/2019 s-a adaugat la art. 88^1 urmatorul nou alineat: “(6) Ori de cate ori Codul de procedura penala sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior“ in cazul infractiunilor de competenta Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, prin acesta se intelege procurorul sef al sectiei, inclusiv in cazul solutiilor dispuse anterior operationalizarii acesteia”.

"Acest text a dat deja nastere unor interpretari diferite, unii sustinand ca de fapt acest articol este o preluare a unor prevederi deja existente in Codul de procedura penala, altii sustinand ca, intr-o interpretare, s-ar putea spune si ca actele, masurile sau solutiile procurorului sef a SIIJ nu pot fi supuse controlului de un procuror ierarhic superior. Fara a veni cu un text anume, UNJR a propus modificarea articolului tocmai pentru a nu lasa loc unor astfel de interpretari diferite", se arată în comunicatul de presă.

7. Prevederi ca Plenul CSM, precum si colegiile de conducere ale ICCJ si instantelor nu pot adopta regulamente sau hotarari prin care se adauga la lege Prin OUG 7/2019 s-a prevazut in Legea 317/2004 si Legea 304/2004 ca Plenul CSM si Colegiul de conducere al ICCJ, precum si colegiile de conducere ale instantelor, nu pot adoptata Regulamente sau hotarari “prin care sa adauge la dispozitiile cuprinse in legi, pe motiv ca acestea ar fi neclare sau incomplete”.

Prevederea reia pur si simplu un principiu de drept, anume ca prin acte infralegale nu pot fi modificate sau completate legi, motiv pentru care UNJR a sustinut eliminarea acestora ca fiind superflue.
Mai mult, aceste prevederi pot duce in practica la blocaje punctuale, cum ar fi situatiile in care colegiile de conducere dispun cu privire la componenta completelor in situatii exceptionale – modificarea componentei unor complete sau chiar desfiintarea unor complete din motive legate de transferul, boala etc. a judecatorilor ce il compun.

8. Abrogarea termenului de decadere pentru efectuarea verificarii prealabile de catre Inspectia Judiciara. In contextul in care prin OUG 7/2019 s-au modificat cateva articole din Legea 317/2004 privind Inspectia Judiciara, UNJR a solicitat si abrogarea art. 45 alin. (7) din Legea 317/2004, care prevede ca “Termenele stabilite de prezentul articol sunt prevazute sub sanctiunea decaderii”.
“Acest text s-a omis a fi scos din lege in Parlament si creaza probleme pentru TOATE actiunile disciplinare. Faptul ca inspectorii nu se incadreaza in termenele prevazute de lege pentru verificarea prealabila nu poate avea ca sanctiune DECADEREA! E ca si cum ai decadea un judecator din termenul de motivare a unei hotarari”, a spus UNJR in punctul de vedere trimis Guvernului"

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, luni seară, că abrogarea integrală a ordonanţei de urgenţă pe legile justiţiei nu va exista, ci doar a acelor soluţii convenite cu reprezentanţii CSM şi asociaţiile, respectiv articolul 54.