UNJR critică proiectul privind magistraţii: Cetăţenii rămân neprotejaţi în faţa intereselor statului

"Prin instituirea supremaţiei deciziilor Curţii Constituţionale şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii devine imposibilă aplicarea directă şi prioritară a Convenţiei Europene sau a Dreptului Comunitar, atunci când conţin dispoziţii mai favorabile, în detrimentul deciziilor menţionate. Cu alte cuvinte, Statul refuză cetăţenilor săi dreptul la aplicarea CEDO sau a dreptului comunitar interzicând magistraţilor săi să aplice în cauzele interne dispoziţiile CEDO sau dreptul comunitar, deşi această îndatorire este prevăzută în Constituţie", se arată într-un punct de vedere al UNJR, transmis, joi.

Potrivit reprezentanţilor Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, prin textul menţionat se instituie, contrar dispoziţiilor art. 20 alin. 2 şi art. 148 alin. 2 din Constituţie (care nu au fost abrogate prin proiectul de revizuire), supremaţia deciziilor Curţii Constituţionale asupra Dreptului Comunitar şi asupra Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, "deşi Curtea Constituţională este un organism mai degrabă politic, aceasta nefăcând parte din sistemul judiciar".

"Prin urmare se doreşte în mod exclusiv asigurarea aplicării unor decizii politice", conchide UNJR.

În acest context, organizaţia atrage atenţia asupra "unui pericol ascuns", şi anume ca justiţiabilii să nu mai beneficieze de protecţie jurisdicţională, în situaţiile în care statul este chemat de aceştia în faţa instanţelor de judecată în cazuri de încălcare a drepturilor fundamentale în contextul unor situaţii de urgenţă.

"Aceştia vor fi lipsiţi de protecţie jurisdicţională, urmând ca un organ situat în afara puterii judecătoreşti, cu membri numiţi eminamente politic, Curtea Constituţională, să fie cel chemat să le asigure protecţia. În orice sistem de drept, erorile judiciare sunt inerente, iar interpretarea normelor de drept generează uneori dezbateri furtunoase în practică şi doctrină. Din cauza legislaţiei incoerente si instabile şi a lipsei mijloacelor legislative de asigurare a unei practici judiciare unitare efective, erorile şi practica neunitară vor continua sa existe indiferent de orice răspundere a magistratului", potrivit sursei citate.

O altă problemă semnalată de UNJR este legată de ameninţarea magistratului din cauza opiniilor sale în interpretarea legii cu cercetarea disciplinară aflată la latitudinea Ministrului Justiţiei, în situaţii în care acesta are uneori şi calitatea de parte. Acest fapt este interpretat de UNJR drept" o sursă de presiune în scopul interpretării legii în sensul dorit de Ministerul Justiţiei, instituţie politică care face parte din executiv".

În ceea ce priveşte propunerile legate de abaterile disciplinare, UNJR subliniază că atât Inspecţia Judiciară, cât şi Consiliul Superior al Magistraturii sunt organe administrative ce nu au competenţa de a verifica temeinicia şi legalitatea unei hotărâri judecătoreşti, aceasta putând fi cenzurată exclusiv în căile de atac.

"Posibilitatea de a înceta un mandat a cărui durată a fost stabilită de legea aplicabilă la data dobândirii sale, măsură preconizată prin proiectul de lege privind răspunderea disciplinară, este vădit contrară Constituţiei şi creează un precedent extrem de periculos pentru regulile democraţiei, imposibil de trecut cu vederea. Scopul acestor propuneri legislative, corelate, este unul singur: lipsirea cetăţenilor de protecţia jurisdicţională a drepturilor lor, în cazul în care realizarea acestor drepturi ar intra în conflict cu interesele guvernului", atrage atenţia Uniunea.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România precizează că va trimite Ministerului Justiţiei punctul său de vedere detaliat, cu propuneri concrete, faţă de materialul pus în dezbatere publică. "Creşterea responsabilităţii magistraţilor şi îmbunătăţirea pregătirii profesionale a acestora sunt valori pe care le cunoaştem şi le promovam. Nu vom admite însă niciodată ca aceste valori să fie denaturate pentru justificarea unor instrumente ce aduc atingere esenţei independenţei justiţiei", mai spun reprezentanţii UNJR.

Ministerul Justiţiei a postat pe site proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care va fi supus dezbaterii publice până în 14 iulie.

"Spre deosebire de dreptul comun în materie, reprezentat de Codul Muncii, Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare enumeră exhaustiv abaterile pentru care judecătorii şi procurorii răspund disciplinar. Or, pentru ca reglementarea în materie să poată răspunde în mod adecvat diverselor situaţii practice este necesară extinderea sferei abaterilor disciplinare, prin includerea în această categorie a unor fapte prin care se încalcă îndatoririle specifice funcţiei ori se aduce atingere prestigiului funcţiei deţinute şi care în prezent nu sunt sancţionate, ori nu sunt sancţionate sub nomen juris propriu", se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.

Proiectul defineşte noţiunea de exercitare a funcţiei cu gravă neglijenţă ori rea credinţă şi elimină în acest fel lipsa de determinare a conceptului, de natură să ducă la o apreciere arbitrară a acestei abateri disciplinare.

Astfel, principalele măsuri propuse vizează extinderea sferei abaterilor disciplinare, modificarea prevederilor legale care reglementează sancţiunile disciplinare aplicabile judecătorilor şi procurorilor, inclusiv prin introducerea sancţiunii disciplinare a suspendării din funcţie pe o perioadă de până la şase luni, definirea noţiunii de exercitare a funcţiei cu gravă neglijenţă ori rea credinţă şi introducerea condiţiei bunei reputaţii drept cerinţă de acces şi menţinere în funcţie.

Totodată, proiectul urmăreşte consolidarea instituţională a Inspecţiei Judiciare, care urmează să beneficieze de personalitate juridică.

Conform proiectului, Inspecţia Judiciară acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale şi îndeplineşte, prin inspectori judiciari numiţi în condiţiile legii, atribuţii de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate.

Inspecţia judiciară urmează să fie condusă de un inspector şef, ordonator principal de credite, ajutat de un inspector şef adjunct. Inspectorul şef şi inspectorul şef adjunct sunt numiţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pe un mandat de 3 ani, cu posibilitatea unei singure reînnoiri, în urma unui concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Concursul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective şi într-o probă scrisă privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic.

Inspectorul şef şi inspectorul şef adjunct pot fi revocaţi din funcţie de către Plenul Consiliului în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale. Revocarea se dispune pe baza raportului anual de audit extern independent, care are ca obiect evaluarea calităţii managementului Inspecţiei Judiciare.

Inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare sunt numiţi în funcţie de către inspectorul şef, în urma unui concurs, pentru un mandat de 6 ani, dintre judecătorii şi procurorii care au o vechime de cel puţin 8 ani în magistratură şi au avut calificativul foarte bine la ultima evaluare, se arată în proiect.

Proiectul extinde sfera titularilor acţiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, ceea ce reprezintă o soluţie echilibrată, având în vedere necesitatea întăririi disciplinei profesionale.

Conform proiectului, acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de un judecător, se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de procurori se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în timp ce acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de un magistrat-asistent, se exercită de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar.

Întărirea Inspecţiei Judiciare presupune acordarea unei autonomii de decizie şi în efectuarea cercetării disciplinare pentru inspectorul judiciar, proiectul aducând o serie de soluţii în acest sens (ex.: se reglementează primar atribuţiile inspectorilor judiciari în materie, se consacră dreptul acestora de a exercita acţiunea disciplinară şi de a uza de calea de atac împotriva hotărârilor secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii pronunţate în materie disciplinară). Cu toate acestea, având în vedere că inspectorul judiciar se află într-o structură ierarhică, rezoluţiile inspectorului judiciar trebuie confirmate de inspectorul şef, cu posibilitatea acestuia de a modifica soluţia, în scris şi motivat.

În vederea asigurării imparţialităţii, proiectul prevede că modul de repartizare a sesizărilor şi a dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face în sistem computerizat sau în alt mod care asigură repartizarea aleatorie a dosarelor.