Unul din zece bebeluşi din România este adus pe lume de o mamă adolescentă

Ziua Mondială a Contracepţiei din 2024, care a fost celebrată joi, a fost dedicată anul acesta informării şi educării populaţiei generale şi în special a femeilor din România.

În contextul rezultatelor alarmante venite de la Institutul Naţional de Statistică privind mamele minore, fenomen ce poartă numele de „copii cu copii” (în România, ponderea nou-născuţilor provenind din mame cu vârste cuprinse între 10 - 14 ani a crescut cu 13.5% în anul 2022, faţă de 2013), este esenţial ca femeile să facă alegeri informate şi să aibă opţiuni variate de contracepţie, adaptate la nevoile lor.

„Sarcinile la adolescente au un impact semnificativ asupra sănătăţii fizice şi mentale a fetelor, precum şi asupra viitorului lor. Complicaţiile care pot apărea în timpul sarcinii, precum eclampsia (complicaţie a preeclampsiei), infecţiile şi naşterea prematură, pun în pericol atât viaţa mamei, cât şi a copilului. Mai mult, sarcinile nedorite pot întrerupe educaţia fetelor şi le limitează oportunităţile economice. Acest lucru se întamplă din lipsa educaţiei sexuale. Multe adolescente nu au acces la informaţii corecte şi complete despre sănătatea sexuală şi reproductivă. Acces limitat la servicii - serviciile de sănătate reproductivă, în special în zonele rurale, sunt adesea insuficiente şi greu accesibile. Stigmatizarea şi discriminarea - adolescentele se confruntă cu o serie de bariere sociale şi culturale care le împiedică să îşi exercite dreptul la sănătate sexuală şi reproductivă. Sărăcia şi inegalităţile sociale - fetele din medii defavorizate sunt expuse unui risc mai mare de sarcini nedorite şi de complicaţii asociate”, spun cei de la IUB Ballerine.

În multe ţări, iniţiativele guvernamentale au dus la o îmbunătăţire semnificativă a educaţiei sexuale şi a accesului la metode contraceptive. De exemplu, în Olanda a fost demarată o campanie prin care femeile care au efectuat un avort au fost consiliate de către medicii ginecologi cu privire la metodele contraceptive care li se potrivesc. Pacientele, în special cele cu un nivel redus al veniturilor, au avut ocazia să aleagă în mod gratuit şi steriletul, un dispozitiv cu efect contraceptiv de până la 5 ani. Studiile au arătat că o treime dintre femeile consiliate au decis să încerce această metodă. Steriletul IUB Ballerine a fost pe primul loc în alegerea lor, alături de un alt sterilet hormonal. 31% dintre femeile participante au ales acest dispozitiv.

Campaniile de informare au contribuit la reducerea semnificativă a sarcinilor neintenţionate, iar România are nevoie să urmeze acest model sau orice altă măsură ce poate susţine sprijinul acordat tinerilor pentru a beneficia de informaţii din sfera educaţiei sexuale şi a putea lua decizii privind opţiunile contraceptive potrivite lor.