UPDATE 2: PwC: Sistemul naţional de termoficare necesită investiţii de 5 mld euro, în zece ani

Investiţiile necesare pentru eficientizarea sistemului centralizat de termoficare din România se ridică la cinci miliarde de euro în următorii zece ani, iar acestea pot fi realizate doar cu implicarea sectorului privat şi prin parteneriate public-private pentru că în sistemul actual, controlat în principal de autorităţile locale, se alocă anual doar 30 milioane de euro, potrivit unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC).

"Acest nivel de investiţii, de cinci miliarde de euro, s-ar putea să fie puţin conservator", a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, Bogdan Belciu, partener PwC România şi unul dintre autorii studiului.

"Sistemul centralizat de termoficare din România este foarte ineficient şi se bazează în mare măsură pe subvenţiile de stat pentru a asigura energia termică la costuri suportabile pentru populaţie", a adăugat Belciu.

În studiu se menţionează că aproape 30% din energia termică produsă în România se pierde în sistem înainte să ajungă la consumatori, nivel de peste trei ori mai mare comparativ cu alte state europene.

Din cauza acestor pierderi costul gigacaloriei este cu 20% mai mare, arată PwC.

Subvenţiile acordate pentru producerea energiei termice ajung la 500 milioane de euro anual, sumă ce provine din bugetul public.

"Începând cu iarna viitoare, potrivit memorandumurilor cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, criteriile de acordare a subvenţiilor pentru populaţie se vor schimba. Acest lucru ar putea genera probleme sociale importante, ţinând cont de faptul că noi estimăm că, în absenţa unor modalităţi alternative de a distribui ajutoarele de căldură către categoriile vulnerabile de populaţie, costurile cu agentul termic ar putea depăşi nivelul acceptat de suportabilitate de 10% din veniturile medii pe gospodărie, ajungând la 12% la nivel naţional, sau chiar 14-15% în unele regiuni", a spus Belciu.

El a adăugat că în prezent o gospodărie alocă circa 7% din venituri pentru cheltuielile cu energia termică.

Potrivit PwC, una dintre cauzele pentru care operatorii de distribuţie a energiei termice nu investesc în reabilitarea conductelor este reprezentată de pierderile financiare ale acestora, precum şi de gradul mare de îndatorare.

Operatorii de energie termică aveau, la finele anului trecut, datorii totale de peste un miliard de euro, din care jumătate reprezintă restanţe de plată către furnizori, iar 10% către bugete de stat şi locale.

"Din cauza acestor datorii, unii operatori ar putea intra în insolvenţă şi astfel să fie în incapacitatea de a furniza energia termică", a continuat Belciu.

Potrivit PwC, cele mai datorii le are Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti (RADET), respectiv 123,2 milioane de euro.

"Datoriile RADET şi ale trebuie rezolvate înainte de liberalizarea preţului la energie sau înainte de o eventuală privatitare. Singura soluţie este să fie preluate la buget. Acum trebuie văzut dacă este posibil", a precizat Belciu.

El a mai afirmat că "direct sau indirect", studiul PwC va fi înaintat Guvernului.

Numărul de localităţi branşate la sistemele centralizate de încălzire a scăzut de trei ori în intervalul 1996-2011. În 1996-1997 erau branşate la sistem 308 localităţi, iar în 2010-2011 numărul acestora a scăzut la 100, dintre care 83 în mediul urban şi 17 în mediul rural.

Bucureştiul este cel mai mare consumator de energie termică din ţară, cu o pondere de 37% din total. Regiunea de Sud-Est consumă aproape 15%, iar zona cu cel mai mic consum de energie termică este cea centrală, respectiv judeţele Mureş, Alba, Harghita, Braşov şi Covasna, acoperind doar 4% din total.

Regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Vest şi Sud consumă fiecare câte 9% din total, iar în regiunea Vest consumul reprezintă 10%.