UPDATE:Băsescu:Pogromul din Iaşi,una dintre cele mai tragice pagini din istoria evreilor din România

Pogromul de la Iaşi, din 27-29 iunie 1941, reprezintă una dintre cele mai tragice pagini din istoria evreilor din România şi nimeni, niciodată, individ sau autoritate nu va putea găsi vreo justificare sau vreo scuză, se arată într-un mesaj al preşedintelui Traian Băsescu.

Mesajul şefului statului, ocazionat de comemorarea a 70 de ani de la Pogromul de la Iaşi, a fost citit de consilierul prezidenţial Iulian Fota în cadrul manifestărilor organizate la Iaşi.

"Pogromul de la Iaşi, din 27-29 iunie 1941, reprezintă una dintre cele mai tragice pagini din istoria evreilor din România. Acţiunile de distrugere fizică a evreilor din Iaşi s-au desfăşurat la ordinul expres al lui Ion Antonescu, secondat de autorităţile publice locale. La 29 iunie 1941, Mihai Antonescu a ordonat deportarea tuturor evreilor din Iaşi, inclusiv a femeilor şi copiilor, în drum spre gară evreii supravieţuitori fiind bătuţi şi umiliţi. Astăzi, în acest frumos oraş european, Iaşi, aducem un pios omagiu celor care au pierit atât de tragic în acele zile, celor care au fost aruncaţi în vâltoarea istoriei, doar pentru că erau diferiţi, doar pentru că erau evrei. Pentru faptele de la Iaşi, din iunie 1941 ca şi pentru alte fapte similare, precum cele de la Bucureşti, din 21-23 ianuarie 1941, nimeni, niciodată, individ sau autoritate nu va putea găsi vreo justificare sau vreo scuză", se arată în mesajul şefului statului.

Potrivit sursei citate, Băsescu apreciază că Pogromul de la Iaşi, ca şi tragedia Holocaustului în ansamblul său, reprezintă "un capitol cutremurător al istoriei României, punându-ne pe toţi în faţa nevoii de a ne asuma responsabilitatea pentru gravele erori din trecut".

"Avem datoria de a ne aduce aminte de suferinţa concetăţenilor noştri, evrei sau romi, de sacrificiul lor, cinstindu-le memoria. Comemorarea celor care au pierit în condiţii atât de tragice este expresia responsabilităţii şi maturităţii noastre", se arată în mesaj.

De asemenea, şeful statului mai arată că societatea românească nu mai este una la răscruce.

"România este o ţară europeană şi îşi asumă toate obligaţiile care derivă din acest statut. Din anul 2005, unul dintre obiectivele mele majore a fost acela de a dezvolta sentimentul responsabilităţii atât prin acceptarea vinei pentru greşelile din trecut, cât şi prin garantarea faptului că, în România, niciodată ura nu va mai fi o politică de stat. Sub conducerea mea, statul a combătut în mod constant manifestările antisemite şi xenofobe. În ultimii ani ne-am străduit ca în şcolile şi universităţile din România subiectul Holocaustului să fie predat, să fie discutat şi înţeles, să fie prezent. Tânăra generaţie reprezintă viitorul acestei ţări. Am reuşit acest lucru cu sprijinul unor instituţii ca Memorialul Yad Vashem de la Ierusalim sau Muzeul Holocaustului de la Washington, lucru pentru care le mulţumesc încă o data", a mai susţinut preşedintele Băsescu.

El a arătat că în România există o zi de comemorare a Holocaustului, 9 octombrie, există Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", există manuale despre istoria evreilor sau programe de cercetare ştiinţifică.

"În data de 8 octombrie 2009, ca urmare a recomandărilor Comisiei internaţionale pentru studierea Holocaustului din România şi a sprijinului dat de către Guvernul României, am inaugurat, la Bucureşti, Memorialul Holocaustului. Ne-am asumat astfel datoria de a transmite generaţiilor viitoare atât adevărul despre trecut, cât şi responsabilităţile pentru viitor. Împreună trebuie să garantăm că astfel de atrocităţi nu se vor mai petrece niciodată pe teritoriul ţării noastre. Ca oameni politici responsabili şi ca cetăţeni ai României şi ai Europei, avem datoria de a nu mai lăsa niciodată antisemitismul şi xenofobia să distrugă vieţi, să distrugă destine şi chiar ţări. Împreună putem garanta că, în România, o astfel de evoluţie nu mai este posibilă. Mă închin încă o dată în faţa memoriei celor care au pierit în tragicele zile ale Pogromului de la Iaşi", a mai transmis Traian Băsescu.

Zeci de supravieţuitori ai Pogromului de la Iaşi din iunie 1941 participă la manifestările organizate în municipiul Iaşi cu prilejul comemorării evenimentelor petrecute în urmă cu 70 de ani, şase dintre aceştia primind din partea municipalităţii titlul de cetăţean de onoare al oraşului.

Marţi dimineaţă, au fost inaugurate două plăci comemorative, una dintre acestea fiind amplasată pe clădirea fostei Chesturi din centrul Iaşului, unde sute de evrei au fost ucişi sau torturaţi. Cea de-a doua placă a fost amplasată pe clădirea gării, locul unde în iunie 1941 peste 3.500 de evrei au fost urcaţi în vagoane de marfă şi trimişi spre localităţile Podu Iloaiei şi Călăraşi.

Mira Segal, una dintre supravieţuitoarele Pogromului de la Iaşi, stabilită în Israel, a povestit momentele prin care a trecut, mărturisind că "suferinţa şi tragismul acelei perioadei nu pot şterse”.

"Trăiesc şi acum cu memoria acelor zile, când am fost puşi la zid. Atunci, un vecin a cerut să nu ne omoare pentru că suntem de treabă şi nu facem probleme. Eu aveam doar câţiva anişori, iar tata m-a pus pe umeri şi m-a dus la chestură, după cum i-au cerut autorităţile. El a fost dus în trenul morţii. La Roman a fost scos din tren şi aruncat într-o groapă, deşi încă trăia. A rugat pe cineva care acoperea gropile, să îl scoată şi aşa a scăpat tata. A venit la Iaşi gol şi flămând“, îşi aminteşte Mira Segal.

La rândul său, Iancu Zuckerman, în vârstă de 88 de ani, afirmă că în iunie 1942 se afla în casa situată în zona Sărărie din Iaşi, când mai mulţi poliţişti şi jandarmi au intrat brutal în locuinţă şi l-au ridicat.

"Am fost scoşi brutal în stradă, unde eram încolonaţi şi duşi alături de alţi evrei pe drumul către Chestură. Nu am ştiut ce se va întâmpla cu noi până când s-a apropiat de mine un plutonier major. Mi-a tras două palme, mi-a luat ceasul de la mână şi mi-a spus «Măi jidanie, nu vei mai avea nevoie de el!». Atunci am înţeles că va urma ceva teribil. În vagon era bălegar, iar deasupra, var nestins. Erau aproape 60 de grade Celsius. Primul mort l-am avut după o oră”, a spus Zuckerman.

Şase dintre supravieţuitorii Pogromului, care locuiesc în Iaşi, au primit luni seară titlul de cetăţean de onoare al municipiului, disticţie oferită de Primăria Iaşi.
Este vorba despre Andrei Călăraşu, Marchel Fischer, Constantin Benone, Iancu Zuckerman, Leonard Zăicescu şi Leizer Finkelstein.

Manifestările organizate luni şi marţi la Iaşi de Institutul Naţional pentru Studirea Holocaustului Elie Wiesel au mai cuprins depuneri de coroane la cimitirele evreieşti din Podu Iloaiei şi Iaşi, dezbateri cu participarea unor istorici despre evenimentele din iunie 1941, precum şi o expoziţie intitulată "Destine întrerupte. 70 de ani de la Pogromul de la Iaşi".

Luni seară, în timpul unei dezbateri organizată la Muzeul Unirii din Iaşi, a avut loc şi un incident, un bărbat afişând în faţa clădirii un banner cu mesajul "Stăpâni veţi ajunge dacă noi vom pieri".

Bărbatul a fost ridicat de poliţişti şi condus la secţia de Poliţie din centrul Iaşiului, unde a fost amendat pentru tulburarea ordinii publice. El a refuzat să explice motivele pentru care a recurs la acest gest, opunând în prima fază rezistenţă forţelor de ordine care încercau să-l introducă în maşina Poliţiei. "Nu sunt hoţ, de ce mă luaţi cu forţa?”, a strigat bărbatul, în timp ce era introdus în maşină.

Manifestările de la Iaşi, la care participă reprezentanţi ai comunităţilor evreieşti din ţară şi străinătate, se vor încheia marţi după-amiază cu o masă rotundă la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza”, având ca temă Pogromul de la Iaşi, iar seara, la Casa de Cultură, sunt programate proiecţiile filmelor "Călătoria lui Gruber” şi "Duminica Neagră”.