UPDATE Comisia specială privind justiţia menţine atribuţiile preşedintelui de a numi şi revoca procurorii şefi, după ce ieri i-a luat dreptul de a refuza propunerile/ Ce poate face şeful statului în cazul numirii şi revocării conducerii ICCJ

UPDATE 14.20 Comisia specială privind justiţia a votat, vineri, ca numirea şi revocarea procurorului general al României, a procurorului-şef DNA şi a procurorului şef DIICOT, precum şi a adjuncţilor acestora, să fie făcută de preşedinte, la propunerea ministrului Justiţiei, procedura fiind aceeaşi şi în prezent.

Parlamentarii comisiei au decis, vineri, în şedinţă, să rămână în vigoare actuala formă a Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor în ceea ce priveşte numirile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al procurorului-şef DNA şi al procurorului şef al DIICOT, precum şi adjuncţii acestora.

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, se arată în textul legislativ.

Potrivit legii, preşedintele poate refuza în continuare motivat numirile în funcţiile de procurori şefi de parchete.

Şi în ceea ce priveşte revocarea acestora, membrii comisiei au decis să rămână în vigoare actuala formă a Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor.

„Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art.51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”, potrivit textului normativ.

Parlamentarii comisiei speciale privind justiţia au adoptat, vineri, un amendament referitor la numirea conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit căruia preşedintele României nu poate refuza numirea acestora.

„(2) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1)”, potrivit amendamentului propus de Consiliul Superior al Magistraturii şi preluat de PSD-ALDE.

Este vorba despre funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte.

În prezent, legislaţia prevede că „Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului”.

PNL şi USR au propus rămânerea în vigoare a formei actuale.

Deputatul PNL, Cătălin Predoiu, a declarat, în şedinţa comisiei de vineri, că partidul nu vrea să elimine posibilitatea preşedintelui de a refuza o propunere.

„Vorbim de două funcţii foarte importante: şeful statului şi şeful Curţii Supreme. Nu putem să eliminăm şeful statului din acest act care ţine şi de funcţionalitatea statului. Noi respingem ideea de a forţa mâna preşedintelui, eliminându-i posibilitatea de a refuza o propunere. Dorim şi propunem să rămână textul aşa cum este”, a spus Predoiu.

Comisia specială privind justiţia: Preşedintele României poate revoca în continuare conducerea ICCJ

Membrii comisiei speciale privind justiţia au adoptat, vineri, un amendament referitor la revocarea conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit căruia preşedintele României poate revoca, în continuare, şefii ICCJ.

„Revocarea din funcţie a preşedintelui şi a vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Preşedintele României, la propunerea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei”, potrivit amendamentului propus de ALDE.