UPDATE: Firma care emite poliţele obligatorii pentru locuinţe are o reasigurare de 200 mil. euro

Societatea care emite poliţele de asigurare obligatorie a locuinţelor are un program de asigurare de 200 milioane de euro, din care reţinerea proprie pentru un eveniment este de 250.000 euro, a declarat directorul general al PAID, Marius Bulugea.

Iniţial, programul de reasigurare încheiat în iulie 2010, când s-au emis primele poliţe, s-a ridicat la 100 milioane de euro, nivel care a crescut la 200 milioane de euro la începutul acestui an, după renegocierea clauzelor cu reasigurătorii în funcţie de volumul subscrierilor, potrivit lui Bulugea.

"Reţinerea Pool-ului de Asigurare împotriva Dezastrelor (PAID) s-a dorit a fi una foarte mică, pentru a se evita consumarea capitalului propriu pentru plata daunelor. Astfel, această reţinere este de 250.000 de euro pentru un eveniment/daună, adică suma maximă pe care o va plăti PAID pentru acoperirea daunelor, iar ceea ce depăşete acest nivel va fi achitat de reasigurători. Acest prag este unul neobişnuit de redus pentru un pool de asigurare, însă extrem de benefic pentru societate", a spus Bulugea, la o întâlnire cu presa.

El nu a dorit să dea publicităţii nivelul primei de reasigurare achitată de PAID, invocând clauze de confidenţialitate.

Bulugea a afirmat că nivelul programului de reasigurare a fost stabilit cu ajutorul modelelor de catastrofă utilizate pe piaţa internaţională de reasigurare.

Potrivit şefului PAID, un alt aspect important al programului de reasigurare este faptul că în cazul unui eveniment, când este depăşită reţinerea proprie a PAID, despăgubirile se vor plăti după primirea sumelor corespunzătoare din reasigurare, astfel că societatea nu va nevoită să avanseze fonduri din resurse proprii.

"Pentru reasigurătorii PAID s-a impus un nivel de rating de minimum A-, furnizat de agenţiile Standard&Poor's şi AM Best, pentru a se asigura diversitatea şi bonitatea acestora. Liderii programului de reasigurare pentru anul 2010/2011 sunt Sirius şi KILN, iar printre cei aproximativ 40 reasigurători se numără Swiss Re, Partner Re şi sindicatele Lloyd's", a spus Bulugea.

PAID a fost înfiinţată în septembrie 2009, când 13 asigurători au semnat actele de constituire a Pool-ului, aportul acestora la capitalul social al asigurătorului fiind de 4,545 milioane de euro (19,34 milioane lei).

Cu o participaţie de 15% s-au înscris Astra, Platinum Asigurări (fostă Clal România) şi Groupama Asigurări. Societăţile ABC Asigurări, Ardaf, Carpatica Asig, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurări, Euroins (fostă Asitrans), Generali şi Grawe România s-au înregistrat, fiecare, cu o participaţie de 5,5%.

"La 4 martie 2011, PAID avea emise 461.627 de poliţe de asigurare, din care 389.626 pentru locuinţe de tip A şi 72.001 pentru locuinţe de tip B. Pentru locuinţe din mediul urban au fost emise 357.354 de contracte, iar pentru cele din mediul rural - 104.273 de poliţe. Numărul total de poliţe subscrise arată că doar 5,5% din locuinţele proprietate privata din România sunt asigurate", a spus Bulugea.

Datele statistice arată că, la finele anului 2009, fondul locativ naţional număra 8,385 milioane de locuinţe, din care 8,192 milioane în proprietate privată şi 193,4 mii în proprietate de stat.

"În mediul urban erau, la aceeaşi dată, peste 4,5 milioane de locuinţe, iar în mediul rural - aproape 3,9 milioane de locuinţe. Capitala figura cu 793.000 de locuinţe", a spus şeful PAID.

Legislaţia obligă proprietarii de imobile să încheie o poliţă de asigurare, prima fiind diferenţiată în funcţie de tipul de locuinţă (A sau B), între 10 şi 20 de euro. Valoarea asigurată a unei locuinţe este situată între 10.000 şi 20.000 de euro.

Potrivit Legii 260/2008, tipul A de locuinţă este o construcţie cu structură de rezistenţă din beton armat, metal, ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic, iar tipul B este o construcţie cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic.

Primele poliţe de asigurare obligatorie a locuinţei au fost emise începând cu 15 iulie 2010 şi acoperă riscul de cutremur, inundaţie şi alunecare de teren.

Proprietarii de locuinţe sunt obligaţi să încheie o asigurare obligatorie până la 15 iulie 2011, după ce iniţial a fost stabilit ca termen limită data de 15 ianuarie 2011. După expirarea acestui termen, cei care nu se vor conforma vor fi sancţionaţi de primării cu amenzi între 100 şi 500 lei.

În plus, proprietarii care nu îşi asigură locuinţele nu beneficiază, în cazul producerii unuia dintre dezastrele naturale definite potrivit legi - cutremur, alunecare de teren şi inundaţie, de niciun fel de despăgubiri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru prejudiciile produse locuinţelor.

Pe de altă parte, persoanele fizice despăgubite, în condiţiile Legii 260/2008, pentru pagubele rezultate în urma producerii unui dezastru natural nu beneficiaza de prevederile Legii 114/1996 referitoare la acordarea locuinţelor sociale.

Bulugea a afirmat că diverse studii realizate în urma cu mai mulţi ani au arătat că expunerea rezidenţială totală în România, după clasa de materiale şi înalţimea clădirilor, este estimată la peste 105 miliarde de euro.

El a amintit că, din cele aproximativ şase milioane de locuinţe, cutremurul din martie 1977 a afectat sub un milion, iar costurile totale ale pagubelor strict pentru acestea au depăşit un miliard de dolari. "Valoarea totală a pierderilor suferite de România a depăşit două miliarde de dolari, conform unui studiu realizat de Banca Mondială în 1978", a spus Bulugea.

Potrivit datelor PAID, în intervalul 15 iulie-29 septembrie 2010, ritmul de subscriere al poliţelor de asigurare obligatorie a locuinţelor s-a menţinut la sub 2.000 de poliţe/zi. Pâna la sfârşitul anului trecut, ritmul de subscriere s-a înscris pe un trend ascendent, cu un vârf de 14.000 de contracte/zi, consemnat la mijlocul lunii noiembrie 2010.

"În ianuarie 2011, ritm s-a diminuat semnificativ, ajungând în februarie la sub 400 poliţe/zi, în urma comunicatului transmis de Ministerul Adminstraţiei şi Internelor (MAI) în 24 decembrie 2010, în care se anunţa că termenul limită până la care proprietarii de locuinţe vor trebui să încheie poliţe de asigurare obligatorie a locuinţelor este 15 iulie 2011", a spus Bulugea.

Totodată, Legea 260/2008 a suferit o serie de modificări, prin adoptarea Legii 248/2010, publicată în Monitorul Oficial la 16 decembrie 2010.

Astfel, potrivit articolului 3, alineatul 8 din Legea 248/2010, nu intră sub incidenţa Legii 260/2008 persoanele fizice şi juridice care şi-au încheiat o asigurare facultativă a locuinţelor care să acopere toate riscurile prevăzute în asigurarea obligatorie.

În opinia lui Bulugea, posibila explicaţie a difuzării comunicatului MAI este publicarea în Monitorul Oficial a Legii 276/2010, care modifică şi completează Legea 416/2001 privind venitul minim garantat.

Astfel, la articolul 26 din această lege, se prevede ca, începând cu anul 2011, prima obligatorie pentru asigurarea locuinţei în condiţiile Legii 260/2008, în cazul beneficiarilor de ajutor social, se plăteşte de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, iar prima obligatorie se asigură din ajutorul social cuvenit, stabilit prin dispoziţie a primarului".

Normele de aplicare a Legii 276/2010 au fost publicate în Monitorul Oficial la 19 ianuarie 2011.

La articolul 50 din aceste norme se prevede ca pentru locuinţele aflate în proprietatea familiilor, respectiv persoanelor singure beneficiare de ajutor social, asigurarea obligatorie împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor se plăteşte de Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale, cu respectarea Normelor privind forma şi clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor 5/2009, cu modificările ulterioare.

"Prima de asigurare se deduce din suma cuvenită ca ajutor social. Suma dedusă nu poate fi mai mare de o treime din ajutorul social. În situaţia în care din prima plată a drepturilor de ajutor social nu se poate constitui suma integrală reprezentând prima de asigurare, atunci deducerea se raportează şi asupra drepturilor ulterioare, până la concurenţa valorii integrale a primei de asigurare", potrivit normelor de aplicare.

În situaţia în care dreptul la ajutorul social încetează înainte de achitarea integrală a primei de asigurare, familia, respectiv persoana singură care a beneficiat de ajutorul social, are obligaţia de a achita diferenţa rămasă Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale.