UPDATE: S-a înfiinţat Comisia specială pentru modificarea Legilor siguranţei naţionale/ "Scenariul prost" pe care şi-l imaginează Klaus Iohannis: Un PSD dornic să acapareze toate instituţiile statului/ Tăriceanu vrea republică parlamentară

UPDATE 15.14 Comisia specială pentru modificarea Legilor siguranţei naţionale, condusă de Gabriel Vlase (PSD)

Comisia parlamentară specială pentru modificarea legilor securităţii naţionale, înfiinţată miercuri, prin decizia plenului reunit al Legislativului, va fi condusă de către deputatul PSD, Gabriel Vlase, iar din comisie vor mai face parte şi senatorii, Claudiu Manda, Adrian Ţuţuianu şi Viorel Salan.

Gabriel Vlase este la al patrulea mandat de parlamentar şi este deputat PSD de Bacău şi membru în Comisia pentru apărare a Camerei Deputaţilor. Din forul legislativ de specialitate vor mai fi şi preşedintele Comisiei de control al SRI, senatorul PSD Claudiu Manda, fostul ministrul a Apărării, senatorul PSD Adrian Ţuţuianu, şi actualul preşedinte al comisiei de anchetă privind SIPA, senatorul PSD, Viorel Salan.

Pe lângă aceştia, în componenţa Comisiei, tot din partea social-democraţilor, vor fi şi deputatul Gheorge Căprar, care este şi preşedinte al Comisiei de apărare a Camerei Deputaţilor.

Liberalii îi vor avea în comisie pe senatorul PNL, Ioan Chirteş, membru în Comisia de control al SRI şi de deputaţii Ovidiu Raeţchi şi Răzvan Prişcă, ambii membri în Comisia de apărare a Camerei Deputaţilor. USR va fi reprezentat de deputatul Claudiu Prisnel, UDMR de deputatul Csoma Botond, secretar în Comisia de control al SRI, iar ALDE îl are reprezentat pe deputatul Gheorghe Cucşa. PMP îl va avea în componenţa Comisiei pentru modificarea Legilor siguranţei naţionale pe deputatul Mircea Sămărtinean, în timp ce grupul minorităţilor pe deputatul Ibram Iusein.

UPDATE 14.20 Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a adoptat, miercuri, înfiinţarea Comisiei speciale pentru modificarea Legilor din domeniul siguranţei naţionale, forul legislativ putând şi iniţia propuneri legislative în domeniul securităţii naţionale.

Înfiinţarea Comisiei speciale a fost adoptată cu 208 voturi "pentru", 92 de voturi "împotrivă" şi trei abţineri.

Printre obiectivele Comisiei parlamentare speciale se numără: analizarea cadrului normativ actual, elaborarea propunerilor de modificare, corelare şi sistematizare a textelor legislative care reglementază materia, elaborarea unor proiecte de acte normative în domeniile analizate, centralizarea, în vederea examinării, a iniţiativelor legislative care au incidenţă în materia securităţii naţionale, aflate în procedura celor două Camere ale Parlamentului.

Totodată, comisia poate fi iniţiator al propunerilor legislative în domeniul securităţii naţionale, organizează dezbaterile asupra acestora şi întocmeşte rapoartele, pentru dezbatere şi adoptare, de către cele două Camere ale Legislativului.

Toate cele trei partide din Opoziţie s-au opus înfiinţări aceste comisii. Astfel, Raluca Turcan a spus că există deja comisiile de apărare ale celor Două Camere care pot efectua acestor modificări asupra legilor din domeniul siguranţei naţionale.

"Dacă acum aţi fi început mandatul, am fi putut crede că aveţi şi o bună intenţie în constituirea unei astfel de comisii speciale, cu toate că nu înţelegem necesitatea existenţei unei comisii speciale, în condiţiile în care avem comisii permanente atât ale Camerei Deputaţilor, cât şi ale Senatului. Din experienţa de până acum, am văzut că ne-am pomenit la vot cu tot felul de comisii speciale în două momente: atunci când aveaţi o problemă de rezolvat şi trebuia să găsiţi un instrument mai rapid pentru a suprima dezbaterea publică sau atunci când doreaţi să aruncaţi praf în ochi, în condiţiile în care spaţiul public era plin şi era supus unui aflux de informaţii cu privire la neajunsuri în actul guvernării pe care dumneavoastră o exercitaţi", a explicat liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, la tribuna plenului.

În opinia lui Corneliu Bichineţ, deputat PMP, comisia este inutilă. De cealaltă parte, liderul grupului deputaţilor USR, Claudiu Năsui, a acuzat că PSD-ALDE repetă, prin înfiinţarea acestei Comisii speciale, modelul forului legislativ care a modificat legile justiţiei.

"Este o comisie pe care încercaţi să o faceţi după modelul comisiei pentru legile justiţiei, încercaţi să diminuaţi democraţia şi dezbaterea, dar, dacă vă uitaţi pe programul nostru de lucru, chiar ieri, nu aveam deloc acest plen comun. Aţi venit într-un abuz perfect al majorităţii pe care o aveţi (…) şi mergeţi pe repede înainte, ca să vă duceţi tăvălugul mai departe. Ca la legile justiţiei, ce vă doriţi este subordonarea acestor instituţii", a declarat Claudiu Năsui.

Înfiinţarea comisiei pentru legile siguranţei naţionale a fost anunţată la sfârşitul lunii ianuarie de liderul PSD, Liviu Dragnea. Preşedintele PSD spunea că este vorba de circa 15 legi care vizează domeniul.

Măsura a fost susţinută şi de liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, care afirma că este utilă o comisie specială pentru legile pe siguranţă naţională, motivând că acestea trebuie puse în acord cu noile realităţi politice şi cu ameninţările la care ţara noastră trebuie să facă faţă.

"Cred că e util să avem o comisie care să analizeze propunerile de modificare legislativă, având în vedere că sunt multe legi care datează, cred că de la începutul anilor ’90, şi ele trebuiesc puse în acord cu noile realităţi politice şi cu noile ameninţări la care România, la fel ca şi alte ţări din Uniunea Europeană şi membre NATO, trebuie să facă faţă", a precizat, Tăriceanu, la Parlament.

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, într-o declaraţie ţinută la Parlament, după participarea la Summitul Parlamentar al Formatului Bucureşti (B9), că este evident că securitatea naţională este o temă atât de important încât ea nu poate fi ocupată de o singură instituţie, precizând că şi în Constituţie toate instituţiile mari au un rol în asigurarea securităţii naţionale, începând de la preşedinte, la CSAT, la Parlament, la Guvern şi binenţeles la entităţuile de specialitate - armată, servicii şi aşa mai departe.

”În acest sens, cred că este important să înţelegem că orice demers făcut de vreuna dintre aceste părţi pentru a schimba sau a îmbunătăţi cadrul general are nevoie de colaborarea tuturor celorlalţi. În acest context, sigur, teoretic, sunt imaginabile două scenarii. Un scenariu ar fi ca un PSD dornic să ocupe toate instituţiile statului, să le acapareze, să forţeze schimbări ale legislaţiei în domeniul securităţii naţionale, în sensul unui control politic, fără să colaboreze cu Preşedinţia, fără să colaboreze cu CSAT, fără să colaboreze cu armata, cu serviciile. Acesta este un scenariu prost”, a declarat preşedintele Iohannis.

Şeful statului a prezentat şi cel de-al doilea scenariu.

”O coaliţie responsabilă, care înţelege nevoia modernizării legislaţiei în dmeniul securităţii naţionale, se apucă să lucreze pe aceste teme foarte importante, colaborează cu preşedintele, cu Preşedinţia, cu CSAT, colaborează inclusiv cu reprezentanţii serviciilor vizate şi, în final, se obţine ceea ce ne dorim cu toţii - o legislaţie modernizată, o legislaţie europeană, o legislaţie care într-adevăr conduce la un cadru care permite o securitate naţională modernă, care permite să spunem cetăţeanului - da, statul român este capabil şi are toate instrumentele şi legislaţia aferentă pentru a vă apăra aşa cum vă doriţi cu toţii. Acesta este scenariul pe care mi-l doresc şi am speranţa că acest al doilea scenariu de colaborare va deveni realitate”, a exemplificat Iohannis.

El a precizat că, până în prezent, Administraţia Prezidenţială nu a fost contactată pentru a colabora cu comisia specială care va fi înfiinţată, miercuri, de plenul reunit al Parlamentului.

”Până acum nu a fost nimeni contactat, dar bănuiesc că după ce se înfiinţează comisia specială, se vor apuca să îşi noteze care sunt partenerii importanţi în această discuţie.

Întrebat dacă ar fi de acord cu scoaterea serviciilor de sub autoritatea preşedintelui şi a CSAT, Klaus Iohannis a spus: ”Nu aş fi de acord cu aşa ceva!”, a menţionat Klaus Iohannis.

Tăriceanu: Am pledat mereu pentru ca România să devină prin Constituţie republică parlamentară

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, miercuri, în contextul înfiinţării comisiei speciale pentru modificarea legilor securităţii, că el a pledat de mult timp pentru ca România să devină, prin modificarea Constituţiei, republică parlamentară.

"Până în momentul de faţă nu putem să discutăm despre un proiect legat de modificarea legilor securităţii pentru că ceea ce s-a hotărât în momentul de faţă este crearea comisiei comune de elaborare a modificărilor pe legile securităţii. Este evident că legile securităţii naţionale sunt depăşite, ele fiind elaborate la începutul anilor 90. S-au produs o serie de modificări de securitate. Trebuie să adaptăm aceste legi la realităţile cu care ne confruntăm, la pericolele hibride, la problemele legate de atacurile cibernetice, şi de aceea cred că era timpul să pornim să facem aceste modificări acum. Că aceste modificări vor afecta într-iun fel rolul unora dintre instituţiile statului, vom vedea. Ceea ce este foarte important sigur problema legată de securitatea naţională nu este o problemă care să ţină de o singură instituţie, trebuie o colaborare între instituţii, trebuie să existe dacă vreţi în arhitectura instituţională şi constituţională respectul pentru ceea ce numim controlul şi echilibrul reciproc al puterilor. Dar eu am pledat de foarte multă vreme pentru a considera organizarea şi arhitectura constituţională a României cât mai aproape de ceea ce definim ca republică parlamentară", a afirmat, Tăriceanu, la Palatul Parlamentului.

El a adus ca argument acest lucru ar fi necesar, în condiţiile în care în perioada cât a fost preşedinte Traian Băsescu a luat amploare fenomenul existenţei multiplelor protocoale încheiate între SRI şi alte instituţii din sistemul juridic.

"În perioada preşedintelui Băsescu prea multe puteri au fost acumulate în mâna unui singur om şi am văzut care au fost derapajele şi excesele de putere grave care s-au produs în acea perioadă pentru care preşedintele poartă o responsabilitate imens. Ceea ce vedem astăzi protocoale între instituţiile statului, procuratură, servicii de informaţii care au funcţionat în anii trecuţi sunt consecinţa acestui mod de a vedea exerciţiul puterii şi cred că, aşa cum toate celelalte ţări în Europa, se bazează pe un model care este cel al republici parlamentare, în care există un singur executiv şi nu două centre de putere executivă, trebuie să ne gandim şi noi sigur că Constituţia noastră introduce o serie de elemente suplimentare care dau şi preşedintelui atribuţii largi, dar vreau ca prin ceea ce facem în continuare cotninuare să ne gândim şi să învăţăm ceva din experienţa nefericită petrecută în cele două mandate ale preşedintelui Băsescu şi să găsim posibilităţile de echlibru întreb puterile statului, a completat şeful Senatului.

Întrebat dacă ar accepa să discute cu preşedintele Klaus Iohannis în vedere găsirii unui numitor comun cu privire la modificarea şi completarea legilor securităţii naţional, Tăriceanu a răspuns: "Sunt un om întotdeauna deschis dialogului şi faptul de a-l fi invitat astăzi pe preşedinte la reuniunea la nivel înalt - dimensiunea parlamentară Bucureşti 9 - este o dovadă a disponibilităţii mele de dialog permanent cu instituţiile statului. În general legile trebuie să prevadă cadrul general de funcţionare. În al doilea rând există o abordare din perspectiva dreptului englez care spune că tot ce nu este interzis, este permis. Aşa încât sigur că spre deosebire de legislaţia şi de spiritul juridic care domneşte în Franţa, care este exact opusul, trebuie să avem în vedere, probabil trebuie să luăm anumite măsuri de protecţie pentru ca astfel de interpretări suigeneris care de fapt haideţi sp fim serioşi nu reflectă decât o mentalitate derivată din perioada comunistă - in care securitatea colabora strâns cu procuratura pentru a distruge duşmanii poporului - cam asta sa întâmpla şi acum, unii dintre noi am trecut in această garnitură onorantă de duşmani ai poporului care trebuiesc eliminaţi. Şi am văzut această frumoasă colaborare care bineînţeles a fost negată de doamna Kovesi, a fost ascunsă, dar cred că există şi oameni responsabili care au adoptat o atitudine curajoasă şi cărora le mulţumesc care au hotărât ca aceste documente să fie făcute publice, adusa la cunoştinţa opiniei public şi bineînţeles că aceste grave lucruri care înseamnă legiferare pe lângă Parlament să înceteze"