Urmaşul unor bancheri care au deţinut jumătate din Bucureşti pichetează Ministerul Justiţiei. Protest organizat împotriva modificărilor aduse la legea cetăţeniei

În plin declin demografic, România înăspreşte, în loc să relaxeze, condiţiile de acordare a cetăţeniei române.

Tensiunea socială a crescut după ce un proiect de lege aflat la dospit (în dezbatere publică) la Ministerul Justiţiei intenţionează să mărească termenul de acordare a cetăţeniei române pentru etnicii români (cei care provin din familii cu părinţi români).

Timpul de aşteptare creşte de la 5 luni (cât este în prezent) la peste doi ani, la care se adaugă impunerea unui certificat de cunoştinţe lingvistice B1, în condiţiile în care solicitanţii sunt urmaşi ai unor familii de români, iar, pentru aceştia, cetăţenia ar trebui socotită un drept, nu o vocaţie. În plus, nu sunt specificate documentele care fac dovada cetăţeniei.

Manifestaţia este organizată de Institutul Fraţii Golescu pentru relaţia cu românii din străinătate, fiind programată luni, 3 iunie, între orele 13 şi 15, în faţa ministerului. Asociaţia a obţinut autorizaţie de la Primăria Capitalei şi a lansat, în paralel, o petiţie pe internet, semnată de peste 6.000 de persoane.

La protestul autorizat (mai jos, acordul dat de primarul Nicuşor Dan pentru desfăşurarea manifestaţiei) sunt aşteptaţi mai multe categorii de etnici, cum ar fi cei turci şi cei greci. Majoritari vor fi însă cei moldoveni, care îşi doresc cu ardoare cetăţenia română, în condiţiile în care Rusia le-o oferă în regim accelerat, pentru a-i trimite carne de tun pe frontul din Ucraina.

Chrissoveloni: „Voi fi la protest”

La protest este aşteptat Ion Nicolae „Jean” Chrissoveloni, urmaşul celebrilor bancheri ai României interbelice.

Jean Chrissoveloni, născut pe 15 septembrie 1943, este moştenitorul celei mai vechi familii de bancheri din România. Despre ei se spune că erau atât de bogaţi încât deţineau, la un moment dat, jumătate din Capitală.

Astăzi, Jean este singurul lor urmaş şi investeşte în refacerea unor clădiri distruse de comunişti. Alungat de comunişti, el a fugit din ţară în 1960, pierzându-şi cetăţenia română, şi a revenit acasă după Revoluţia din 1989.

„Voi fi la protest. Ştiţi de ce? Despre proiectul ăsta am auzit parcă în Ţările de Jos. Dacă este impus de Uniunea Europeană, să se ţină cont că România este un caz special, că noi am trecut prin comunism. Toţi prietenii mei au plecat din ţară în comunism. Nu e just ca urmaşii lor să nu primească acum cetăţenia română.

Ce vor să facă la minister este un impediment birocratic care aduce corupţie, iar corupţia atrage discriminarea. Asta trebuie spus! Proiectul adaugă piedici în procesul de obţinere a cătăţeniei române. Aceste piedici sunt injuste şi elimină persoanele. Nu văd de ce am adăuga alte piedici, pe lângă cele existente”, spune, la 80 de ani, într-o română care i-ar face să roşească pe mulţi parlamentari, seniorul.

„Eu nu aş fi avut ceţăţenia română, dacă ar fi intrat în vigoare proiectul acesta de lege. Să vă spun de ce. Am plecat în ţară în 1960 cu o fişă de călătorie, aşa se numea atunci. Doar una, adică era doar dus. Am renunţat la cetăţenia română şi am luat-o pe cea greacă, aveam un bunic 100% grec, Jean Chrissoveloni.

Mi-am recuperat cetăţenia română în 1991, când Iliescu şi Roman au dat o lege care spunea că dacă ai avut cetăţenia română, ţi-o poţi recupera fără să renunţi la cea pe care o ai. Mie mi-a fost de mare ajutor.

Jean Chrissoveloni, la biroul din centrul Capitalei

Dacă îmi dădeau mie examen atunci, aşa cum cere proiectul aflat acum în discuţie, aş fi avut probleme să-l iau. Nu mai ştiam cuvinte, nu mai ştiam sintaxa... Am două fete şi 5 nepoţi. Cu toţii sunt cetăţeni români, deşi nu ştiu 3 cuvinte româneşte. Ar fi fost doar greci şi englezi, dar nu români!

Ce e rău să aibă şi cetăţenia română, după părinţi şi bunici? Cetăţenia trebuie să fie un drept, nu o vocaţie! Aşadar, familia mea n-ar fi avut cetăţenia română, dacă s-ar fi aplicat acest proiect ce lege la vremea respictivă. E rău să avem cetăţeni români?

Mai e ceva... Când m-am întors eu în ţară eram 22-23 de milioane, iar acum suntem 18 milioane. Ce fel de gândire este asta din partea guvernanţilor?”, a declarat azi Chrissoveloni pentru Mediafax, care ne-a pus la dispoziţie o fotografie cu doi dintre nepoţi, din partea fiicei sale - Sybille: Lukas şi Nidjo Savic, ambii români născuţi la Londra.

Jean ne-a trimis o fotografie şi cu Ellie Saunders, urmaşa celeilalte fiice ale sale, Zoe. Micuţa este născută în Insulele Bermude, dar este şi cetăţean român. Ellie va fi prezentă la protestul de luni, de la Ministerul Justiţiei, spune bunicul său.

Chemarea la „luptă” a organizatorilor mitingului

„Etnicii români spun un NU hotărât modificărilor abuzive la Legea cetăţeniei române nr.21/1991

Ministerul Justiei din Romania a lansat o propunere abuziva de modificare a legii cetateniei romane impotriva careia am decis sa organizam un protest la Minister in str. Apolodor nr 17, sector 5 ( vis a vis de Casa Poporului) pentru data de 03.06.2024 orele 13-15 avand aprobare de la Primarie. Motivele protestului:

1 In lege scrie ca urmasii fostilor cetatenie romani au doar o vocatie si nu un drept la cetatenie, fapt ce constituie o jignire si o nedreptate istorica
2 Se introducere obligativitatea existentei unui certificat de cunoastere a limbii romane B1 la depunerea dosarului, dar nu stim cat costa, cat dureaza etc.

3. Creste abuziv termenul analizarii dosarului de la 5 luni la 2 ani-2 ani si 6 luni;

4. ⁠Juramantul se prelungeste o singura data cu 6 luni ( barbatii romani din Ucraina nu pot iesi din Ucraina daca au intre 18-60 ani;

5. ⁠Nu se prevad actele care fac dovada vocatiei la cetatenie, lucru inadmisibil pentru o lege, fapt ce lasa loc interpretarilor si abuzurilor.

Pt mai multe motive rog accesati urmatoarea petitie”.

AICI - petiţia semnată de circa 6.000 de persoane.