Va declanşa Trump o criză climatică prin anexarea Groenlandei?
Într-un gest care a atras atenţia întregii lumi, fostul preşedinte american Donald Trump îşi reiterează planul de a anexa Groenlanda, insula bogată în resurse naturale, aflată sub administraţia Danemarcei de peste trei secole. Această mişcare vine pe fondul promisiunilor sale de a „elimina dependenţa economică” a SUA şi de a deschide noi frontiere pentru exploatarea resurselor petroliere. Totuşi, climatologii avertizează că ambiţiile sale ar putea avea consecinţe catastrofale asupra mediului înconjurător, scrie Politico.
Groenlanda găzduieşte rezerve impresionante de petrol şi gaze naturale, estimate la 31,400 milioane de barili de petrol şi 148 de trilioane de picioare cubice de gaze naturale, potrivit unei analize realizate de U.S. Geological Survey. Deşi infrastructura necesară pentru extracţie ar fi o provocare tehnică, potenţialele câştiguri financiare sunt uriaşe, asemănătoare celor din Qatar sau Arabia Saudită. Cu toate acestea, insula a impus un moratoriu asupra exploatării resurselor naturale în 2021, o decizie susţinută de guvernul pro-independenţă din Groenlanda, preocupat de criza climatică globală.
Trump, cunoscut pentru sloganul său „Drill, baby, drill”, a promis că va relua proiectele de exploatare petrolieră suspendate de administraţia Biden. Activiştii de mediu avertizează că ridicarea interdicţiilor din Groenlanda ar putea declanşa o „bombă de carbon,” afectând ireversibil eforturile globale de limitare a încălzirii globale la 1,5°C. „Deschiderea noilor câmpuri petroliere în Groenlanda ar fi un exemplu periculos, oferind scepticilor climatici un motiv să renunţe la eforturile de reducere a emisiilor,” a declarat Kirtana Chandrasekaran, activistă din cadrul organizaţiei Friends of the Earth.
Pe lângă implicaţiile economice şi climatice, planul de anexare al lui Trump subliniază rivalităţile geopolitice din regiunea Arctică, unde topirea calotelor polare deschide accesul la noi rute maritime şi resurse. Rusia şi China sunt deja prezente masiv în zonă, ceea ce face din Groenlanda un punct strategic pentru Washington. Totuşi, experţii avertizează că intervenţiile industriale ar putea afecta fauna şi flora arctică, cu efecte devastatoare care s-ar putea resimţi timp de decenii.