Validarea listei membrilor CSM, contestată la Curtea Constituţională

Publicat: 03 01. 2011, 11:36
Actualizat: 06 11. 2012, 21:35

În 22 decembrie 2010, Plenul Senatului a validat lista celor 11 membri nou aleşi în viitorul Consiliu Superior al Magistraturii (CSM), decizia fiind luată cu 64 de voturi „pentru” şi 60 „împotrivă”.

Senatorii s-au exprimat prin vot secret, cu bile, cu privire la validarea listei noilor membri CSM. Din totalul de 137 de senatori, au fost prezenţi la şedinţă 124.

În timpul dezbaterilor, PDL a anunţat, prin Cristian Rădulescu, liderul de grup, că se pronunţă pentru invalidarea listei.

Concret, PDL a susţinut faptul că judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea – aleşi pentru un mandat de şase ani în urma aleşilor în 2004 (în condiţiile legii de atunci) şi desemnaţi pentru un alt mandat la alegerile din 2010 – nu mai pot exercita un alt mandat.

Legea 317/2004 privind CSM a fost modificată în 2005 prin pachetul legislativ promovat de Monica Macovei – actual europarlamentar PDL -, astfel că prin articolul 51, alineatul (1), s-a statuat că „durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii”.

Constituţia prevede, la articolul 133, că „durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani”. Constituţia nu face referire la imposibilitatea reînnoirii sau prelungirii mandatului de membrie al CSM.

În 22 decembrie 2010, liderul senatorilor PDL, Cristian Rădulescu, a propus, la începutul dezbaterilor, ca Senatul să se pronunţe prin vot doar asupra unei părţi din lista transmisă de CSM, care cuprinde numele magistraţilor care, în opinia democrat-liberali, îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.

El a spus că trei dintre magistraţi au un mandat în completare, iar mandatele lor nu au fost transmise Senatului pentru validare, existând în cazul acestora o prelungire din oficiu a mandatului.

„Nu dorim să validăm prin votul nostru o asemenea situaţie”, a subliniat Rădulescu. Democrat-liberalul a propus plenului Senatului să se facă „o validare parţială” a listei, prin care să fie validaţi doar opt din cei 11 magistraţi.

Propunerea ca senatorii să facă o validare parţială a listei nu a fost supusă la vot de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, după ce senatorii opoziţiei l-au avertizat pe Geoană că astfel ar încălca legea.

Senatorul PSD Ioan Chelaru a subliniat că Senatul este chemat să valideze sau să nu valideze lista de magistraţi înaintată de CSM.

El a spus că senatorii nu pot să cenzureze voinţa magistraţilor şi că orice intervenţie în conţinutul listei ar reprezenta o ingerinţă crasă a Legislativului în treburile unei alte puteri a statului.

„Vom vota lista aşa cum ea ne-a fost trimisă de magistraţii acestei ţări”, a subliniat senatorul PSD.

Vicepreşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu (PNL), care a precizat că vorbeşte în numele grupului său parlamentar, a menţionat că ar fi o chestiune inacceptabilă dacă Senatului României ar încălca prevederile legale şi să intervină în alcătuirea listei de magistraţi.

„Sutem gata să dăm un vot favorabil pentru validarea listei propuse de CSM”, a anunţat liberalul.

El a subliniat că dacă, ulterior, se va constata, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, că în cazul vreunuia dintre viitorii membri CSM va exista o situaţie de incompatibilitate, în acest caz va putea funcţiona procedura revocării individuale.

Meleşcanu a arătat că, dacă există probleme cu unele nume de pe listă, nu este sarcina senatorilor să se implice în activitatea puterii judecătoreşti, iar Senatul să decidă „ce e bine şi ce e rău”.

La rândul său, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a spus că personal nu poate să îşi dea girul pentru o ciopărţire a listei de magistaraţi „pe preferinţe politice” deoarece acesta ar fi un abuz procedural.

În 23 decembrie, treizeci de senatori PDL au reclamat, la Curtea Constituţională, neconstituţionalitatea Hotărârii numărul 43 a Senatului privind validarea celor 11 membri aleşi în urma scrutinului pentru desemnarea noilor membri ai CSM.

Curtea a cerut CSM să comunice informaţiile privind îndeplinirea condiţiilor de legalitate a membrilor Consiliului aleşi pentru următorul mandat.

Preşedintele CSM, Florica Bejinaru, susţinea într-o declaraţie publică, faptul că membrii CSM sunt aleşi prin vot direct şi liber exprimat de către judecătorii şi procurorii sistemului judiciar a căror opţiune electorală trebuie respectată de către toate autorităţile statului.

Florica Bejinaru a susţinut că au existat filtre independente de Consiliul Superior al Magistraturii prevăzute de lege în ceea ce priveşte alegerile pentru funcţia de membri în Consiliu.

Bejinaru a indicat comitetele electorale locale şi Comitetul Electoral Permanent care au avut rolul de a verifica legalitatea candidaturilor depuse.

„Nu CSM analizează candidaturile depuse”, a precizat Bejinaru.

În urma scrutinului pentru alegerile CSM din 1 noiembrie, au fost aleşi candidaţi din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: judecător Lidia Bărbulescu – 69 voturi, iar judecător Mircea Bucurel Aron – 62 voturi. Judecătorii aleşi din partea curţilor de apel sunt: judecător Dan Lupaşcu – 461 voturi; judecător Alexandru Şerban – 383 voturi; judecător Nicolae Horaţius Dumbravă – 313 voturi, iar din partea tribunalelor: judecător Adrian Toni Neacşu – 331 voturi.

Din partea judecătoriilor au fost aleşi, după al doilea tur de scrutin din 5 noiembrie, Marius Tudose Badea de la Judecătoria sectorului 3 Bucureşti – 1.144 voturi şi Cristi Vasilică Danileţ de la Judecătoria Oradea – 941. Din primul tur, a fost ales din partea parchetelor de pe lângă curţile de apel procurorul George Bălan – 90 voturi; din partea parchetelor de pe lângă tribunale procurorul Oana Schmidt Haineală – 153, iar din partea parchetelor de pe lângă judecătorii procuror Dan Nicolae Chiujdea – 607 voturi.

Urmare a contestaţiei judecătoarei Dana Gârbovan, de la Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Bucureşti a decis, în 3 decembrie, să anuleze Hotărârile nr. 1/06.08.2010 (în parte) şi nr. 2/24.08.2010 ale Comitetului Electoral Central al Curţii de Apel Bucureşti şi a obligat Curtea de Apel Bucureşti să emită o nouă hotărâre prin care „să modifice Hotărârea nr. 1/06.08.2010 în sensul respingerii candidaturii judecătorului Dan Lupaşcu, pentru alegerea în funcţia de membru al CSM”. Sentinţa a fost atacată cu recurs.