Valul 5 în România. INSP: Va dura 31 de zile şi vom aveam peste 25.000 de cazuri DOCUMENT

„Dacă ar fi să urmăm rata de transibilitate mult mai mare a Omicronului, previziunile noastre arată faptul că este posibil ca maximul atins în valul anteior să fie atins mult mai repede în situaţia prezentă, mai exact în 31 de zile, faţă de 52 de zile cât a durat pentru valul anterior. Nu înseamnă neapărat ca vom avea 25.000 de cazuri, ele s-ar putea să fie mult mai multe decât atât, dorim să arătăm panta extrem de ascendentă, cu creştere exponenţială”, a spus Adriana Pistol.

Ea susţine că varianta Omicon ar putea deveni comunitară la finalul lunii ianuarie.

„Chiar şi în condiţiile în care se instituie măsuri non-farmaceutice, este posibil ca până la jumătatea lunii ianuarie Omicron să depăşească 50% din totalul săptămânal de tulpini secvenţiate, deci cu alte cuvinte, dat fiind că noi ne orientăm spre a surprinde prezenţa tulpinii Omicorn, facem secvenţieri care sunt sugestive, în situaţia respectivă s-ar putea ca aceasta să devină dominantă. În plus, există posibilitatea ca undeva la sfârşitul lunii ianuarie ea să devină comunitară, adică în cadrul anchetelor epidemiologice, în măsura în care nu găsim o legătură epidemiologică cu un caz confirmat sau care a călătorit, atunci vom putea spune că Omicron a devenit comunitară”, a mai spus şeful Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.

Ea susţine că transmisibilitatea foarte ridicată, cuplată cu o protecţie mai scăzută a vaccinului chiar şi la persoane cu schemă completă, duce la posibilitatea infectării unui număr mai însemnat de persoane într-o perioadă scurtă de timp.

Adriana Pistol a prezentat trei scenarii posibile, unul otimist, unul mediu şi unul mai pesimist.

„Primul scenariu se referă la o rată de creştere a număului de cazuri de 10% zilnic, care pleacă de la o transmisibilitate mai mare, dar cu o rată mai mică de spitalizare, undeva la 5%, iar dintre aceştia 10% ar fi pacienţi care s-ar interna în ATI. Al doilea scenariu pleacă de la aceeaşi rată de creştere zilnică de 6%, pe care am observat-o la tulpina Delta, în schimb cu o nevoie de spitalizare mai mare, de peste 20%, şi din nou 10% ar putea avea nevoie de asistenţă în ATI. Al treilea scenariu este o asociere între cele două, respectiv număr de cazuri zilnic care ar putea creşte cu 10%, un număr de spitalizări de peste 20%, care ar fi necesare, şi cu o rată de peste 10%, unul din opt pacienţi, deci cam 12,5% ar necesita ATI”, a mai adăugat Pistol.

Confom acesteia, rămâne de văzut dacă vreunul din aceste scenarii se va petrece, dar „pentru o bună pregătire trebuie să ne uităm la scenariul cel mai rău pentru a-i putea face faţă”.