Varga: Mă voi lupta în Parlament pentru aprobarea Codului silvic în forma iniţiată de Guvern

"Am iniţiat Codul silvic, din calitatea mea de ministru delegat, aflat la putere, şi vă asigur că mă voi lupta în Parlament să rămână sub forma iniţiată de Guvern. Nu ştiu ce va face Guvernul. Sunt chiar foarte atentă şi voi monitoriza, pentru că actul normativ a fost semnat de 13 miniştri, asumat de prim-ministru, trecut în Parlament, la fel este şi Legea contravenţiilor silvice, şi sunt convinsă că e greu să îţi retragi semnătura pe un act pe care tocmai l-ai avizat. Am încredere că în Parlament, deşi vom fi putere - opoziţie, vom vota Codul silvic astfel încât să avem un cod bun pentru pădurile din România", a spus deputatul PNL Lucia Varga.

În 2 octombrie 2013, proiectul noului Cod silvic a fost adoptat de Guvern, cu prevederile anunţate de Varga de la începutul mandatului său, însă, în Parlament, a fost adoptat de Senat cu o serie de amendamente ce au eliminat unele dintre cele mai importante modificări, urmând să fie dezbătut la Camera Deputaţilor.

Varga a mai spus că speră ca şi celelalte acte normative pe care le-a aprobat Guvernul dar nu le-a publicat încă în Monitorul Oficial să intre în vigoare. "Mă refer aici la hotărârea de Guvern (HG)privind circulaţia masei lemnoase, care este de cinci luni aprobată de Guvern şi nepublicată", a arătat fostul ministru delegat.

Ea a mai spus că trebuie obligatoriu aprobată HG privind transferul, de la Agenţia Domeniilor Statului către Romsilva, a terenurilor aflate de-a lungul autostrăzii A2, pentru realizarea perdelelor forestiere, după ce Guvernul a adoptat, în decembrie anul trecut, o ordonanţă de urgenţă privind realizarea de perdele forestiere de protecţie de-a lungul autostrăzilor şi drumurilor naţionale.

Varga a precizat că toate actele normative pe care le-a iniţiat au fost semnate şi de ministrul Mediului Rovana Plumb şi că este important ca proiectele respective să continue, dând exemplu şi un studiu pentru redimensionarea Luncii Dunării, asumat de Guvern, şi planurile de amenajare a bazinelor hidrografice, care planifică investiţiile pentru apărare împotriva inundaţiilor până în 2020, cuprinse într-un proiect de HG.

Fostul ministru delegat a mai arătat că, la conducerea Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, a avut unele dificultăţi, neavând buget propriu şi nici "suficiente pârghii pentru a lupta împotriva corupţiei".

Ea a precizat că o parte din personalul care trebuia să păzească pădurile s-a aflat "în cârdăşie cu hoţii" şi că au fost demişi unii dintre aceşti angajaţi, dar "mai erau încă multe de făcut".

În 1 martie 2013, ministrul delegat Lucia Varga a fost mandatat să prezinte Guvernului, în termen de 30 zile, un act normativ care să amendeze Codul silvic şi Legea contravenţiilor silvice, pentru combaterea tăierilor ilegale de păduri şi a abuzurilor în activitatea de exploatare.

La jumătatea lunii, prezentă la Ploieşti, Varga anunţa deja înăsprirea pedepselor pentru tăierile ilegale, dar şi nevoia asigurării pazei pentru micile proprietăţi de pădure, în viitorul proiect de Cod silvic.

Spre sfârşitul lunii martie, Varga anunţa că vrea să interzică în noul Cod silvic vânzarea lemnului din pădure (pe picior), înlocuind-o cu vânzarea din depozite şi rampe, pentru a interzice astfel accesul comerciantului în pădure.

O altă modificare importantă pe care fostul ministru a vrut să o aducă actualului Cod silvic a fost introducerea autorizaţiilor de practică pentru persoanlul silvic, autorizaţii care să poată fi retrase, în lipsa altor metode eficiente de sancţionare a angajaţilor silvici care comit nereguli.

De altfel, ea a vorbit în mai multe rânduri, constatând cazuri de defrişări ilegale în toată ţara, de o complicitate între hoţi şi autorităţi şi chiar de protecţia factorilor politici pentru cei dintâi.

În 2 octombrie 2013, proiectul noului Cod silvic a fost adoptat de Guvern, cu prevederile anunţate de Varga.

Urma ca jumătate din masa lemnoasă scoasă pe piaţă să fie vândută din rampe şi depozite de la 1 ianuarie 2014, iar restul după 1 ianuaruie 2015, să fie introduse autorizaţii de practică, Romsilva trebuia să asigure gratuit paza micilor proprietăţi nepăzite, dar şi să facă împăduriri astfel încât fondul forestier de stat să nu scadă sub 3 milioane de hectare.

Reprezentanţi ai silvicultorilor nu s-au arătat de acord cu introducerea autorizaţiilor de practică, acuzând iniţiativa de a fi o încercare de politizare, în timp ce reprezentanţi ai industriei s-au opus interzicerii vânzării lemnului pe picior, arătând că nu sunt pregătiţi cu rampele şi depozitele necesare.

Înaintat Parlamentului şi urmând să fie dezbătut în regim de urgenţă, proiectul a fost amendat de Comisia de agricultură din Senat astfel încât modificările radicale - introducerea autorizaţiilor de practică şi interzicerea vânzării lemnului pe picior din 2015 - să fie eliminate.

Varga arăta, în decembrie anul trecut, că introducerea acestor autorizaţii ar fi fost o bună dovadă că se doreşte "eliminarea suspiciunilor de corupţie din sistem". "Ce facem cu cei cărora le găsim în controale 50 de cioate sau 70 de cioate - tăieri ilegale - şi li se aplică o tăiere de 10 la sută din salariu?", a spus Varga, adăugând că va susţine în continuare găsirea de pârghii pentru sancţionarea administrativă a personalului silvic.

Totodată, senatorii din Comisia de agricultură au amânat cu un an, de la 1 ianuarie 2014 la 1 ianuarie 2015, data de la care va fi interzisă vânzarea lemnului "pe picior" pentru mai mult de jumătate din masa lemnoasă urmând a fi recoltată, însă numai din pădurile proprietate publică.

Astfel, în loc ca din 2015 să se ajungă la vânzarea lemnului numai din rampe şi depozite, ar urma ca de atunci să se vândă astfel doar 25 la sută din masa lemnoasă recoltată, întrucât pădurile statului reprezintă jumătate din suprafaţa totală împădurită. Comisia pentru agricultură a apreciat că valorificarea integrală a lemnului ca produse fasonate sau ca produse rezultate din prelucrarea primară presupune investiţii substanţiale pentru achiziţionarea de utilaje specifice şi amenajări de depozite, investiţii pe care Romsilva nu are capacitatea să le facă în anul 2014.

Tot din motive financiare, senatorii au eliminat din proiect obligaţia ca Romsilva să achiziţioneze terenuri, cu prioritate din cele degradate, pentru împăduriri, astfel încât suprafaţa fondului forestier să nu scadă sub 3 milioane de hectare, precum şi pe cea ca regia să suporte din fonduri proprii paza proprietăţilor forestiere de până la 30 de hectare, reprezentând aproximativ 1 milion de hectare de fond forestier, apreciind că ar fi necesari pentru aceasta 15 milioane de euro.

Senatul a adoptat, cu amendamentele propuse de Comisia pentru agricultură, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 46/2008 (Codul silvic), pe 10 decembrie 2013.