Femeile din România aleg să dea naştere mai târziu. În ultimii 10 ani, vârsta medie la care femeile nasc primul copil a crescut la 28 de ani. Explicaţiile sunt multiple:
„Locuinţă, şomaj, venituri, ocupare incertă, toate astea sunt motive de nesiguranţă a zilei de mâine. Toate se vor accentua în recesiunea globală care vine inevitabil pe fondul actual de criză”, spune Dumitru Sandu, profesor de sociologie.
Femeile active pe piaţa muncii, prelungirea studiilor superioare sau plecarea tinerilor în străinătate sunt şi ele motive ale întârzierii naşterilor.
„În planificarea familială intră explicit şi ideea că e bine să am un copil atunci când pot să investesc în educaţia lui, în condiţiile de sănătate. Ar dori să investească tot mai mult în ceea ce se cheamă calitatea copilului.”
Monica Iorgovan a devenit pentru prima dată mamă la vârsta de 28 de ani. Astăzi are două fetiţe, de 9 şi 4 ani. Motivele pentru care a ales să nască la câţiva ani după căsătorie sunt multiple.
„În primul rând, în acea perioadă, eu şi soţul meu ne doream să emigrăm în Australia. Demarasem procesul de emigrare şi ne-am gândit că nu ar fi uşor să o facem cu un copil mic. Un alt motiv a fost că am prins criza economică din 2008. Locuiam în chirie, nu avem un loc al nostru. Am avut parte de o concediere colectivă prin care am trecut. Firma la care lucram în acea perioadă a închis birourile din România.”
Alt motiv este traiul tinerilor adulţi în aceeaşi casă cu părinţii din cauza chiriilor scumpe. Deşi rata şomajului la nivel naţonal este doar 5%, la nivelul tinerilor procentul este triplu.
În Italia vârsta medie la care femeile devin pentru prima dată mame este de 32 de ani, la fel şi în Spania şi Irlanda. La polul opus, în Bulgaria şi Ucraina, vârsta medie a femeilor la prima naştere este de 27 de ani.