Vârsta, printre criteriile de departajare a candidaţilor la funcţia de judecător CEDO

Comisia de selecţie a candidaţilor României pentru ocuparea funcţiei de judecător al Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), întrunită miercuri la sediul Ministerului Justiţiei (MJ), a avut pe ordinea de zi textul anunţului privitor la selecţia candidaţilor, care poate fi accesat pe pagina web a MJ şi va fi publicat în Monitorul Oficial, precum şi pe site-urile Ministerului Afacerilor Externe, al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În anunţul al cărui conţinut a fost definitivat de comisie se precizează că la 16 decembrie va înceta mandatul prof. univ. dr. Corneliu Bîrsan, judecătorul ales în numele României, şi că noul reprezentant va fi ales de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), de pe o listă de trei candidaţi, pentru un mandat unic de nouă ani.

Cunoştinţele de engleză şi franceză, obligatorii la depunerea candidaturii

Persoanele interesate să ocupe această funcţie, se arată în anunţ, îşi pot depune candidatura până la data de 7 iunie 2013, la MJ, la secretariatul cabinetului ministrului Justiţiei (etaj 1, camera 7), în format hârtie şi electronic (CD) sau la adresa de email cedo@just.ro, cu confirmare de primire.

În anunţ sunt menţionate condiţiile ce trebuie îndeplinite de toţi cei care îşi depun candidatura, potrivit articolelor 21 şi 23 din Convenţie, Recomandării Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1649 (2004) Candidaţii la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Rezoluţiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1646 (2009) Nominalizarea candidaţilor şi alegerea judecătorului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, precum şi punctului E.8 al Declaraţiei Conferinţei la nivel înalt de la Interlaken, din 19 februarie 2010.

Astfel, îşi pot depunde candidatura persoane cu vârsta sub 70 de ani, care se bucură de înaltă prestanţă morală şi civică, întrunesc condiţiile de exercitare a unor înalte funcţiuni judiciare sau sunt jurişti cu reputaţie profesională recunoscută şi au experienţă în domeniul drepturilor omului.

De asemenea, cei care vor să candideze pentru a fi judecătorul României la CEDO trebuie să cunoască "în mod activ cel puţin una dintre cele două limbi oficiale ale Curţii Europene a Drepturilor Omului (franceza şi engleza - n.r.) şi cel puţin în mod pasiv cealaltă limbă".

De asemenea, se cere ca, în măsura posibilului, alegerea lor ca judecător să nu necesite înlocuirea frecventă sau pentru perioade lungi cu un judecător ad-hoc în exercitarea mandatului.

Ultima condiţie la depunerea candidaturii se referă la a avea cunoştinţe de drept internaţional public şi de drept comparat.

Conform aceluiaşi anunţ, dosarul de candidatură trebuie să conţină un curriculum vitae (standardizat prin Recomandarea 1646 din 2009 a APCE) completat în limbile română, engleză şi franceză, însoţit de o notă bibliografică detaliată, redactată în limba română, care să cuprinsă lucrările şi articolele publicate. De asemenea, vor fi depuse: copii simple ale diplomelor privind absolvirea cursurilor de licenţă sau echivalente cu profil juridic la o universitate din România sau diplomă echivalată pentru studii superioare în profilul juridic la o universitate din străinătate; copii ale altor diplome atestând cursurile absolvite sau titlurile ştiinţifice; documente din care să reiasă că îndeplinesc condiţiile pentru înalte funcţii judiciare, respectiv o decizie de definitivare într-o profesie juridică; copii ale certificatelor de limbă străină (engleză şi franceză), în cazul în care candidaţii posedă asemenea certificate; o declaraţie pe proprie răspundere de acceptare a nominalizării în calitate de candidat din partea României (care implică printre altele disponibilitatea de a înceta orice activităţi incompatibile cu statutul de judecător al Curţii în ipoteza alegerii) şi de confirmare a absenţei circumstanţelor care să îl împiedice să exercite în mod efectiv funcţia de judecător la Curte precum şi a faptului că nu există declaraţii sau fapte ale candidatului care, dacă ar fi date publicităţii, ar putea să prejudicieze reputaţia Curţii.

Urmare a depunerii dosarelor, se arată în anunţ, candidaţii vor susţine un interviu în faţa comisiei, la sediul Ministerului Justiţiei, în perioada 12-14 iunie. Lista candidaţilor se va posta pe site-ul Ministerului Justiţiei şi va fi confirmată telefonic în mod individual cu candidaţii care îndeplinesc condiţiile minimale.

"Interviul, care se va derula individual, va urmări stabilirea experienţei profesionale a candidaţilor, a cunoaşterii jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului precum şi a aptitudinii de a face faţă provocărilor generate de reforma Curţii, de încărcătura rolului acesteia, de relaţia sa cu instanţele naţionale şi cu celelalte instanţe internaţionale. Interviul va avea loc în limba română, însă vor fi adresate minim două întrebări şi maxim cinci întrebări în cele două limbi oficiale ale Curţii Europene a Drepturilor Omului; în funcţie de cunoaşterea activă sau pasivă a limbii în care a fost adresată întrebarea, aşa cum a fost indicată cunoaşterea limbii în curriculum vitae, răspunsul candidatului va fi formulat în limba indicată ca fiind cunoscută în mod activ", se precizează în anunţ.

Cel puţin o femeie, pe lista celor trei propuneri

În acelaşi anunţ se arată că "lista de propuneri cuprinzând cei trei candidaţi se va definitiva cu luarea în considerare, pe lângă criteriile sus menţionate, a necesităţii ca pe listă să figureze candidaţi de ambele sexe, cu excepţia cazului în care sexul candidaţilor de pe listă este cel insuficient reprezentat în cadrul Curţii (sub 40% din judecători)".

Asta înseamnă, în condiţiile în care bărbaţii sunt majoritari între judecătorii de la CEDO, că lista cu trei propuneri va trebui să conţină cel puţin o femeie, existând şi posibilitatea ca toate propunerile să fie persoane de sex feminin.

De asemenea, la definitivarea listei se va acorda prioritate, în caz de evaluare similară a doi sau mai mulţi candidaţi, aceluia dintre ei care faţă de limita maximă de vârstă stabilită pentru exercitarea funcţiilor (70 ani) să îşi poată derula măcar jumătate din mandat. Celălalt candidat va fi inclus, după caz, pe lista de rezervă cu trei candidaţi.

În termen de maximum cinci zile de la realizarea interviului, comisia va publica pe site-ul MJ cele două liste - de propuneri şi de rezervă. Conţinutul procesului verbal încheiat ca urmare a procedurii de selecţie a candidaţilor şi de stabilire a conţinutului celor două liste va fi disponibil, la solicitarea candidaţilor, în ceea ce priveşte propria evaluare, se mai arată în anunţ.

Potrivit MJ, cei nouă membri ai Comisiei de selecţie a candidaţilor în numele României pentru ocuparea funcţiei de judecător al CEDO sunt ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, Avocatul Poporului, Anastasiu Crişu, agentul guvernamental pentru CEDO, Catrinel Brumar, vicepreşedintele CSM, Adrian Bordea, judecătoarea instanţei supreme Cristina Tarcea, prodecanul Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, Simina Tănăsescu, prorectorul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Radu Catană, şi directorul Direcţiei Afaceri Europene şi Drepturile Omului din MJ, Mădălina Manolache.

Comisia va selecta propunerile de candidaţi, iar Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) va alege, în final, dintre trei nume propuse de România.

În 9 mai, preşedintele Curţii Constituţionale (CC), Augustin Zegrean, a declarat, după ce instituţia pe care o conduce a decis că Guvernul propune candidaţii la funcţia de judecător la CEDO, că APCE îi poate respinge pe aceştia, situaţie în care se reia procedura.

Întrebat despre procedură, Zegrean a explicat atunci că se va înfiinţa o comisie formată din nouă persoane care vor face o selecţie a dosarelor şi vor constata dacă cei care se înscriu îndeplinesc condiţiile pentru a deveni judecători la CEDO din partea României, după care fac propuneri la Guvern.

"Nu fac o propunere sau două sau trei, ci câte dosare găsesc în regulă şi, în conformitate cu legea, fac propuneri mai departe, după aceea sunt sesizate comisiile juridice şi pentru drepturile omului din cele două camere ale Parlamentului şi abia la sfârşit Guvernul alege, dintre propunerile multe care s-au formulat şi care au îndeplinit condiţiile, trei oameni, pe care îi propune Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi acolo se hotărăşte. Mai sunt o dată audiaţi de Comisia juridică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi pe urmă sunt votaţi în plen. Se votează unul singur", a mai spus preşedintele CC.

Întrebat dacă Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) poate să nu desemneze niciunul dintre cei trei candidaţi, Augustin Zegrean a răspuns afirmativ. "Poate să respingă toată lista şi să se reia procedura", a spus el.

Curtea Constituţională (CC) a decis, în 9 mai, că Guvernul propune candidaţii la funcţia de judecător la CEDO din partea României.

CC a respins atunci sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii privind conflict de natură constituţională între autoritatea judecătoarească şi Guvern.

Premierul Victor Ponta a declarat, după ce a participat la discuţiile de la CC privind procedura desemnării judecătorului din partea României la CEDO, că selecţia de către comisia constituită de Guvern ar fi mult mai rapidă deoarece la CSM a fost propusă o perioadă de două luni doar pentru desemnarea unor "bieţi" procurori din România, iar Consiliul se confruntă permanent cu probleme de cvorum.

La jumătatea lunii aprilie, premierul i-a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională pentru a clarifica cine anume are atribuţia propunerii judecătorului României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, respectiv o comisie guvernamentală sau Consiliul Superior al Magistraturii.

Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat, de asemenea, Curtea Constituţională pentru soluţionarea unui conflict de natură constituţională între autoritatea judecătoarească şi Guvern privind modificarea procedurii de numire a judecătorului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Opinia premierului în această problemă este că majoritatea ţărilor europene propun un judecător la CEDO printr-o procedură guvernamentală, deoarece în acest caz nu există un "monopol" sau obligaţia ca persoana în cauză să fie de profesie judecător.

Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat că, prin schimbarea de către Guvern a mecanismului de numire a judecătorului român la CEDO, prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă, s-a adus atingere principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. Totodată, CSM a considerat că modificarea acestui mecanism prin OUG încălcă dispoziţiile articolului 115 alineatul 6 din Constituţie - astfel cum au fost constant interpretate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale -, conform cărora ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

La sfârşitul lunii martie, Guvernul a adoptat o ordonanţă care reglementează, prin modificarea unei alte ordonanţe, procedura de selectare a judecătorului care va lucra din partea României la CEDO, candidaţii urmând să fie stabiliţi până spre sfârşitul lunii iulie.

Noua ordonanţă stabileşte înfiinţarea unei comisii interinstituţionale care să gestioneze procesul de selecţie şi stabilirea componenţei acesteia, comisie care va fi formată din ministrul Justiţiei, ministrul Afacerilor Externe, agentul guvernamental pentru CEDO din cadrul MAE, directorul Direcţiei Afaceri Europene din cadrul MJ, un membru al CSM, un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului, un cadru didactic universitar de competenţă recunoscută.

Guvernul susţine că actul normativ va asigura implicarea în procedura de selecţie a tuturor instituţiilor cu atribuţii în problematica protecţiei drepturilor omului, accesul cât mai larg al juriştilor cu înaltă reputaţie profesională la funcţia de judecător al CEDO, o selecţie transparentă şi o evaluare riguroasă şi echidistantă a candidaturilor, precum şi un calendar predictibil de desfăşurare a procedurii.

Executivul a justificat urgenţa actului normativ prin faptul că, la 16 decembrie 2013, încetează mandatul actualului judecător din partea României, iar Secretariatul General al Consiliului Europei a solicitat României să prezinte candidaţii până la 26 iulie 2013.

Reprezentantul României la CEDO, Corneliu Bîrsan, s-a autosuspendat din funcţie după apariţia dosarului de corupţie în care este implicată soţia sa, judecătoarea Gabriela Bîrsan.

Potrivit Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, fiecare stat parte are dreptul de a propune Adunării Parlamentare a Consiliului Europei trei candidaţi în vederea alegerii unui judecător al respectivului stat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Guvernul a mai susţinut că legislaţia românească în vigoare nu prevede condiţiile în care persoanele ce întrunesc cerinţele impuse de Convenţie pot accede la o astfel de poziţie, etapele procedurale care trebuie urmate, măsurile pentru a asigura transparenţa, obiectivitatea, rigoarea şi profesionalismul selecţiei, precum şi calendarul procesului de selecţie.