Telemuncă din paradis. În Insulele Canare, turiştii sunt înlocuiţi acum de freelancers şi de profesionişti care muncesc la distanţă

Ioana, Bogdan şi Valentin s-au stabilit de câţiva ani în arhipelagul spaniol din Atlantic şi muncesc în domeniul IT.

Au decis să se mute cînd au văzut cît de primitori sunt localnicii şi au fost fermecaţi de frumuseţea insulelor norocoase.

„E plăcut cumva că după 4 ani de când stăm aici ştim multă lume în oraş. Practic te duci de la punctul A la punctul B şi te întâlneşti cu cunoscuţi, ca într-un sătuc. Este un sentiment de comunitate strânsă în care toată lumea se cunoaşte oarecum.

Şi oamenii sunt foarte plăcuţi. Au aşa o atitudine când te văd şi spun „iubirea mea, dragostea mea”. Vorbesc aşa foarte familiar cu toţi oamenii pentru că sunt foarte deschişi, foarte călduroşi”, spune Ioana Grigoropol.

Valentin Burada trăieşte de 4 ani în Tenerife. Lucrează la o multinaţională din nordul insulei şi în primele luni de pandemie a lucrat de acasă.

„Pot să duc copilul dimineaţa la şcoală, să o aştept când iese de la şcoală. Mergem cu bicicleta la plajă. Era fain. Acum să vedem cum va fi”, spune Valentin.

Ioana şi Bogdan muncesc de la distanţă pentru companii din SUA şi se organizează foarte bine, chiar şi fără bonă, pentru că în insule nu există trafic.

Iar atunci când au ales Insulele Canare s-au gândit în primul rând la viitor.

George Bogdan Ivanov: „Momentan, nouă ni se pare acum drept o binecuvântare. Când mă gândesc ce copilărie am avut noi după blocurile gri, comparativ cu ce copilărie ar putea să aibă aici un copil lângă plajă şi la 10 km de munţi”, povesteşte Bogdan.

Mulţi „remote workers” apelează la profesionişti ca Nacho Rodriguez, care conduce o companie dedicată nomazilor digitali care vor să se stabilească în Insulele Canare.

Autorităţile spaniole şi-au dat seama că un „remote worker” este mult mai rentabil decât turistul obişnuit şi concurează pe această piaţă cu alte locaţii căutate de nomazi, precum Barbados sau Estonia.