Verdict final în cazul elicopterului israelian prăbuşit la Fundata: Condiţii meteo nefavorabile

Echipajul s-a confruntat cu schimbări bruşte şi de mare amplitudine ale condiţiilor meteo, constând în coborârea plafonului de nori şi scăderea vizibilităţii sub limitele de zbor VFR (zbor la vedere), fenomene atmosferice greu previzibile în apropierea acestor forme de relief.

În zonă şi în perioada de referinţă s-a constatat că situaţia meteorologică a fost caracterizată de instabilitate atmosferică şi de o mare variabilitate a elementelor de mediu caracterizate prin nebulozitate.

Evoluţia condiţiilor meteo la altitudine şi mai ales în zone muntoase este greu de stabilit cu certitudine, deoarece apariţia curenţilor ascendenţi şi descendenţi specifici acestor forme de relief generează fenomene atmosferice care se modifică local într-o succesiune imprevizibilă, aşa cum rezultă din hărţile de sol România - Secţiunea Curbura Carpaţilor din zona de referinţă şi din harta zonei de impact.

Catastrofa aeriană nu s-a datorat unor motive tehnice sau erori umane, ci la originea acesteia s-a aflat un factor obiectiv, respectiv condiţiile meteo nefavorabile întâlnite pe traiectul de zbor, a căror evoluţie concretă nu a putut fi prevăzută, arată Ministerul Public.

"Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au dispus, la data de 7.02.2011, prin rezoluţie, în temeiul dispoziţiilor art. 10 lit. e Cod de procedură penală cu referire la art. 47 (cazul fortuit) din Codul penal, neînceperea urmăririi penale cu privire la evenimentul aviatic ce a avut loc la data de 26.07.2010, orele 14.42, pe raza localităţii Fundata - judeţul Braşov", informează, luni, Ministerul Public.

Elicopterul avea la bord un echipaj compus din şapte membri, din care şase cadre militare din rândul Forţelor Aeriene Israeliene (un pilot comandant, un copilot şi un mecanic de bord, aflaţi în cabina de pilotaj, doi piloţi de rezervă, un mecanic de bord, şi un ofiţer al Forţelor Aeriene Române (observator).
Catastrofa aeriană s-a soldat cu moartea violentă a celor şapte cadre militare, precum şi cu distrugerea totală a elicopterului.

Cadrele militare israeliene se aflau pe teritoriul României pentru a participa la exerciţiul de antrenament în comun al Forţelor Aeriene Române şi Forţelor Aeriene Israeliene în scopul creşterii eficienţei bilaterale, a nivelului de standardizare şi interoperabilitate în spaţiul aerian operaţional.

Traiectul de zbor aprobat pentru misiune a fost: Boboc, zona Buzău - Verneşti, zona Măneciu - Fundata (cu zbor de antrenament în zonă), zona Câmpulung Muscel - Curtea de Argeş (cu zbor de antrenament în zonă), Vârfu Negoiu - Piatra Craiului - Poiana Ţapului (cu zbor de antrenament în aceste zone), Boboc.

Obiectivul misiunii era de instruire a piloţilor pentru efectuarea zborului şi navigaţiei aeriene la munte, la altitudine mare şi înălţime mică faţă de formele de relief şi de efectuare a aterizărilor la cote înalte.