Verişoara lui Voiculescu a vrut să intervină în procesul liderului PC cu CNSAS

În 18 septembrie, Tribunalul Bucureşti a decis suspendarea procesului dintre liderul PC Dan Voiculescu şi CNSAS şi trimiterea dosarului la Curtea Constituţională, admiţând o excepţie invocată de avocatul acestuia.

Potrivit motivării acestei soluţii, în aceeaşi zi, prin Registratură au fost trimise prin fax, la dosar, două cereri ale Paraschivei Silaghi în care se arată că "se consideră îndreptăţită să intervină în proces în interes propriu, cereri însoţite de o declaraţie autentificată de către notarul public".

În iulie 2006, Silaghi a fost audiată de membrii Colegiului CNSAS, ea arătând că Dan Voiculescu a semnat o notă despre ea către directorul Vitrocim, nu către Securitate, la un an de la plecarea ei în Germania.

Ea susţinea că a plecat din România în septembrie 1973, iar Voiculescu a dat nota respectivă în noiembrie 1974.

Însă, procesul de pe rolul Tribunalului Bucureşti a fost suspendat, dosarul fiind trimis Curţii Constituţională. În motivarea sentinţei judecătorul arată că: "Textul articolului 34 din OUG numărul 24/2008 nu contravine dispoziţiilor articolului 21 alineatele 3, 24, 53, 124 alineatul 2, 126 alineatele 5,147 alineatul 4 din Constituţie".

"Având a pune în acord legea cu prevederile Constituţiei, după pronunţarea menţionatei decizii, legiuitorul a instituit o procedură judiciară pentru cauzele începute sub imperiul vechii legi, reglementată în articolul 34 din ordonanţă. În aceste condiţii, nu se poate susţine că părţii care a declanşat acţiunea în temeiul Legii numărul 187/1999 i se încalcă dreptul la un proces echitabil ori dreptul la apărare, că i se restrânge exerciţiul uni drepturi, în condiţiile în care accesul la instanţă este garantat prin noua lege şi nu este restrâns în niciun fel. Rezultă aşadar, că dispoziţiile articolului 21, aliniatele 3, 24, 53 din Constituţie nu au fost încălcate", mai apreciază instanţa.

De asemenea, judecătorul consideră că articolul 34 respectă inclusiv articolele 124, aliniatul 2 şi 126, aliniatul 5 din Constituţie nu este încălcat.

Numai că, în privinţa constituţionalităţii unui articol de lege se poate pronunţa numai Curtea Constituţională.

Astfel, magistratul a apreciat că "cererea de sesizare a Curţii Constituţionale este admisibilă", deşi reprezentantul CNSAS a arătat în sala de judecată că criticile invocate de avocatul lui Dan Voiculescu sunt "extrase din motivarea deciziei Curţii Constituţionale numărul 51/2008, prin care vechea Lege Numărul 187/1999 a fost declarată neconstituţională", se mai arată în motivare.

Dosarul lui Dan Voiculescu a ajuns la tribunal după ce Curtea de Apel Bucureşti a trimis contestaţia politicianului în urma constatării ca neconstituţională a Legii 187/1999 privind funcţionarea CNSAS.

În august 2006, CNSAS a decis că Dan Voiculescu a colaborat cu fosta Securitate, în sensul de poliţie politică. Acesta a contestat decizia la Curtea de Apel Bucureşti - în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a CNSAS -, dosarul fiind trimis Curţii Constituţionale.

În 31 ianuarie, Curtea Constituţională a decis, cu unanimitate, că legea în baza căreia CNSAS funcţiona este neconstituţională.

Legea 187 din 7 decembrie 1999 privind CNSAS impunea ca cei care acced la funcţia de şef al statului, parlamentar, membru al Guvernului, avocat al poporului, judecător al Curţii Constituţionale, magistrat, şef de serviciu secret, prefect trebuie să facă o declaraţie pe proprie răspundere privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică. Potrivit legii, aceste declaraţii trebuiau verificate de CNSAS.

Guvernul a aprobat, în 5 martie, prin ordonanţă de urgenţă, noul cadru de organizare a CNSAS, actul normativ intrând în vigoare în 15 martie.