Vezi aici ce avere are Nicolae Gavrilă, consilierul superior ANAF reţinut de DNA

Vezi aici declaraţia de avere a lui Nicolae Gavrilă

Conform celei mai recente declaraţii de avere depuse de Adrian Nicolae Gavrilă, acesta are, împreună cu soţia, un teren de aproape 157 de metri pătraţi în Capitală. El are "drept de folosinţă cu titlu oneros" asupra respectivului teren din anul 2010. Tot în 2010, consilierul reţinut marţi a cumpărat şi o casă în Capitală, în suprafaţă de 110 metri pătraţi.

Nici el, nici soţia nu au maşină şi nici bani în conturi, credite bancare, bijuterii, colecţii de artă sau ceasuri, rubricile aferente din declaraţia de avere fiind barate.

Totuşi, în 2010 Adrian Gavrilă a împrumutat de la o "persoană fizică" suma de 200.000 de euro, el trebuind să restituie banii până în anul 2030.

Venitul lui Gavrilă, conform declaraţiei de avere completate de el în 1 noiembrie 2010, a fost, în anul fiscal anterior depunerii documentului, de 44.511 lei. Soţia sa, Nicoleta Gavrilă, a obţinut în acelaşi an un salariu de 6.528 de lei de la firma la care lucrează.

Gavrilă este membru al Asociaţiei "Orientul" Bucureşti, dar şi membru al Sindicatului Naţional al Funcţonarilor Publici.

Nicolae Adrian Gavrilă, consilier superior în cadrul Direcţiei Generale de Coordonare a Inspecţiei Fiscale din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, a fost reţinut, miercuri, de procurorii anticorupţie, pentru că ar fi cerut şi primit mită în schimbul unor intervenţii în favoarea unor firme ale unui denunţător. Alături de el, în acest dosar a fost ridicat şi avocatul bucureştean Marius Stăncescu.

Procurorii susţin că, în perioada 2007-2008, Gavrilă, în calitate de consilier în cadrul ANAF, a primit de la un denunţător suma de 120.000 de euro pentru a interveni pe lângă "factori de decizie" din ANAF pentru a evita blocarea conturilor unei firme. În 2008, Gavrilă i-a cerut aceluiaşi denunţător suma de 400.000 euro, "pentru a interveni pe lângă o persoană cu funcţie de conducere la Administraţia Naţională a Vămilor, pe lângă care lăsase să se creadă că are influenţă, astfel încât să fie efectuat transferul unei cantităţi de 960 de tone tutun din România în Italia, fără plata accizelor aferente". În noiembrie 2010, Gavrilă "a pretins suma de 200.000 de euro pentru a interveni pe lângă aceeaşi persoană cu funcţie de conducere la Administraţia Naţională a Vămilor, în vederea ridicării sechestrului de pe tutunul aflat în porturile Constanţa şi Giurgiu".

În luna august 2009, avocatul Marius-Cătălin Stăncescu a primit de la acelaşi denunţător suma de 50.000 de euro, prin intermediul SC Amerisco Enterprises LTD - societate de tip off shore - pentru a interveni pe lângă comisari din cadrul Gărzii Financiare - Comisariatul General, pe lângă care a lăsat să se creadă că are influenţă, pentru a nu se constata, cu prilejul unei verificări la firma la care denunţătorul era acţionar, fapte de evaziune fiscală şi de contrabandă.

Avocatul Stăncescu i-a cerut aceluiaşi denunţător, în noiembrie 2010, 30.000 de euro, din care a şi primit suma de 21.000 de euro, pentru a interveni pe lângă mai mulţi comisari din structura centrală a Gărzii Financiare, "pe lângă care a lăsat să se creadă că are influenţă", pentru ca instituţia să nu constate mai multe fapte de evaziune fiscală şi de contrabandă la firma la care denunţătorul era acţionar.

Acelaşi denunţător i-a promis avocatului că, prin intermediul acestuia, va da un milion de euro "unei persoane din conducerea ANAF", în schimbul banilor denunţătorului urmând să-i fie îngăduit să deschidă o fabrică de ţigări care să funcţioneze clandestin şi care să fie ferită de controalele inspectorilor ANAF. Cu acest prilej, avocatul a cerut o sută de mii de euro, zece la sută din mita care urma să fie dată prin intermediul său.